Uniunea Europeană investighează posibile interferențe străine și campanii de dezinformare legate de revoltele din Franța și de incidentele violente și jafurile raportate recent în alte țări europene, relatează Financial Times. Oficiali și cercetători spun că rețele pro-ruse și conturi de extremă dreapta au distribuit pe rețelele sociale imagini violente și narațiuni false. Nu există însă, până acum, dovezi concrete că agenți ruși ar fi provocat protestele sau că dezinformarea ar fi avut un impact semnificativ asupra evoluției lor.
Potrivit unor oficiali din domeniul securității citați de publicație, conturi asociate unor campanii anterioare au redistribuit imagini cu violențe, într-o încercare de a amplifica tensiunile. Unele postări ar putea avea legături și cu Iranul sau Algeria, au apreciat experți citați în relatare.
„Vrem să știm cât de pregătite sunt platformele să colaboreze. Este posibil să aibă loc campanii de informare rusești, dar platformele nu ar trebui să le amplifice prin algoritmi”, a declarat un reprezentant al UE.
David Colon, cercetător la Sciences Po, specializat în dezinformare, a declarat că influenceri pro-Kremlin asociați cu grupul rusesc Storm-1516 au contribuit la creșterea vizibilității evenimentelor și au răspândit mai multe narațiuni false. El a menționat și campania rusă de influență numită Matryoshka.
Colon a subliniat însă că acești influenceri „nu sunt inițiatorii manifestațiilor și nici nu au avut vreo influență asupra desfășurării evenimentelor”. Guvernele, inclusiv cel francez, au cerut serviciilor de informații să stabilească dacă agenți ruși au avut un rol mai direct în instigarea violențelor de pe străzi.
Un reprezentant de rang înalt al serviciilor europene de informații a spus că nu există dovezi concrete privind astfel de provocări. În evaluarea sa, campaniile rusești au reacționat în principal la evenimente deja în desfășurare și au avut loc online. Ancheta din Franța este însă la început.
Comisia Europeană s-a întâlnit în această săptămână cu reprezentanți ai guvernului francez pentru a discuta cooperarea cu platformele online, inclusiv cu X, rețeaua deținută de Elon Musk. Potrivit Financial Times, pe platformă s-au răspândit rapid postări rasiste și apeluri la violență.
În Belgia, unde protestele au degenerat la rândul lor în incidente violente în weekend, autoritățile intenționau să discute rolul TikTok. În Italia, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a descris tulburările drept parte a unui război hibrid împotriva statelor europene, desfășurat cu ajutorul unor instrumente precum TikTok, rețelele sociale și YouTube.
Reglementatorii le cer și piețelor online, printre care Amazon și Vinted, să blocheze vânzarea produselor despre care există suspiciunea că au fost furate în timpul jafurilor.
Serviciul diplomatic al UE consideră că Franța este, după Ucraina, țara din Europa continentală vizată cel mai frecvent de manipulări informaționale sprijinite de state ostile. În 2023, presupuşi agenți ruși au pictat stele ale lui David în mai multe locuri din Paris. Incidentul a fost prezentat inițial drept unul antisemit, însă organizația franceză de combatere a dezinformării Viginum a concluzionat că scopul acțiunii a fost să provoace dezbinare.
David Colon a avertizat că interacțiunea dintre influenceri, algoritmi și operațiuni străine poate crea instabilitate și poate favoriza comportamente violente, prin răspândirea virală a conținutului încărcat emoțional.
Oficialii europeni insistă însă că, deși există indicii de dezinformare și de încercări de interferență străină, amploarea efectului asupra protestelor nu este clară. Un reprezentant al serviciilor europene a declarat că nemulțumirile protestatarilor sunt reale și că actorii străini încearcă să le amplifice. „Rolul lor nu trebuie supraestimat. Ar fi prea simplu să spunem că rușii sunt de vină pentru asta”, a afirmat acesta.
Comisia Europeană a discutat și despre cooperarea dintre poliție și platformele online pentru identificarea protestatarilor violenți sau a persoanelor implicate în jafuri. Deocamdată, autoritățile naționale gestionează situația. Bruxelles-ul a transmis că va interveni dacă riscul devine „sistemic” și platformele refuză să coopereze.
