Ministerul Economiei încearcă să adune într-un singur spațiu digital mai multe proceduri administrative destinate mediului de afaceri. Platforma PMAT permite depunerea și urmărirea online a unor dosare privind incubatoarele de afaceri, reprezentanțele companiilor străine și consultarea IMM-urilor pe proiectele legislative.
Promisiunea este ambițioasă: un singur portal, un singur cont, documente încărcate online, notificări automate și posibilitatea urmăririi în timp real a dosarului. Întrebarea este însă dacă PMAT va deveni cu adevărat un punct unic pentru firme sau doar o platformă specializată, adăugată peste celelalte sisteme digitale ale administrației.
PMAT este acronimul pentru „Platforma pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală”. Portalul este realizat și administrat de Ministerul Economiei și este conectat la Cloud-ul Guvernamental, proiectul fiind finanțat prin PNRR.
Titlul de incubator de afaceri poate fi cerut online
Una dintre componentele platformei este dedicată operatorilor care vor să obțină titlul de incubator de afaceri.
Solicitantul trebuie să se înroleze în PMAT, să se autentifice prin ROeID sau eIDAS și să depună cererea și documentele necesare. Eventualele solicitări de clarificări sunt transmise prin platformă, iar la final poate fi descărcat titlul de incubator de afaceri.
PMAT permite obținerea titlului pentru mai multe categorii de incubatoare: cu portofoliu mixt, tehnologice, academice, sociale, virtuale, agro-incubatoare sau incubatoare pentru activități non-agricole din mediul rural.
În teorie, mutarea întregului dosar online ar trebui să elimine deplasările la minister și transmiterea repetată a documentelor. Eficiența reală va depinde însă de timpul în care cererile sunt analizate și de măsura în care instituția evită să solicite din nou informații care există deja în bazele de date ale statului.
Autorizațiile pentru reprezentanțele firmelor străine
O altă componentă privește birourile de reprezentanță ale companiilor străine care funcționează în România.
Prin PMAT pot fi gestionate eliberarea unei autorizații noi, prelungirea autorizației existente, modificarea datelor firmei-mamă sau ale reprezentanței și închiderea biroului.
Procedura presupune înrolarea pe platformă, autentificarea prin ROeID sau eIDAS, depunerea documentației, transmiterea eventualelor clarificări și descărcarea autorizației ori a scrisorii de închidere.
Lista documentelor rămâne însă consistentă. Pentru deschiderea unui birou pot fi necesare acte emise în țara de origine a companiei, traduceri autorizate, actul constitutiv, împuterniciri, confirmarea bonității bancare și dovada sediului din România. Pentru prelungire sau modificare sunt cerute alte documente justificative, inclusiv acte fiscale și autorizațiile emise anterior.
Prin urmare, digitalizarea elimină drumul la ghișeu, dar nu reduce automat și numărul documentelor solicitate.
O neconcordanță între anunț și platforma propriu-zisă
La lansarea PMAT, în luna mai 2026, prezentarea oficială vorbea despre digitalizarea procedurilor pentru „reprezentanțele firmelor românești în străinătate”.
Platforma accesibilă în prezent descrie însă o altă procedură: autorizarea reprezentanțelor companiilor străine care funcționează pe teritoriul României. Documentele cerute se referă explicit la firma străină, sediul reprezentanței din România și relația acesteia cu ANAF.
Ministerul ar trebui să clarifice dacă PMAT urmează să includă și reprezentanțele companiilor românești din afara țării sau dacă formularea folosită la lansare a fost eronată.
Testul IMM intră în circuit digital
Platforma include și fluxul pentru inițiativele legislative și Testul IMM.
Atunci când o instituție pregătește un proiect de act normativ cu impact asupra firmelor, aceasta poate lansa un chestionar adresat întreprinderilor mici și mijlocii. Răspunsurile ar urma să fie centralizate digital și transmise Grupului de Evaluare a Impactului Economic al Actelor Normative.
Membrii grupului pot vota electronic, iar avizul favorabil, nefavorabil sau de balotaj poate fi emis direct din platformă. PMAT include și un canal destinat comunicării în cadrul Consiliului Consultativ pentru Antreprenoriat.
Digitalizarea poate face mai vizibil traseul consultării, dar efectul pentru firme va depinde de câte instituții folosesc efectiv Testul IMM și de măsura în care observațiile antreprenorilor modifică proiectele legislative.
Un punct unic, dar numai pentru câteva proceduri
Ministerul a prezentat PMAT ca pe un portal prin care utilizatorii folosesc un singur cont, depun documentele cu semnătură electronică, primesc notificări și urmăresc dosarul în timp real.
Din structura publică a platformei rezultă însă că PMAT nu este, cel puțin deocamdată, un portal universal pentru toate procedurile unei firme. El centralizează câteva fluxuri administrate în principal de Ministerul Economiei, fără să înlocuiască ansamblul sistemelor prin care companiile interacționează cu administrația.
La momentul verificării, paginile publice prezintă serviciile disponibile, legislația și documentele necesare, dar nu afișează statistici privind numărul de utilizatori, dosarele soluționate, durata medie de procesare sau economiile de timp obținute.
Conectarea la Cloud-ul Guvernamental reprezintă infrastructura tehnică a proiectului, dar adevăratul test al debirocratizării va fi altul: dacă firmele vor furniza documentele o singură dată, dacă instituțiile vor comunica între ele și dacă termenele de soluționare vor fi mai scurte.
Altfel, PMAT riscă să devină încă o adresă pe lista platformelor pe care antreprenorii trebuie să își creeze cont.