Incendiile provoacă pagube majore în mai multe regiuni ale emisferei nordice, pe fondul temperaturilor extreme, al vegetației uscate, al umidității reduse și al vântului puternic. Peste 100 de locuințe au fost distruse în Norvegia, cel mai mare incendiu din Spania din acest an a ars peste 14.000 de hectare, iar fumul sutelor de focare active din Canada a ajuns deasupra unor orașe precum Chicago, Detroit, Washington și New York.
Evenimentele nu au aceeași cauză și nu pot fi atribuite automat schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează însă că încălzirea globală creează tot mai des condițiile în care incendiile se pot extinde rapid și devin mult mai greu de controlat.
Un incendiu puternic izbucnit vineri în apropierea orașului Drammen, din sudul Norvegiei, a distrus peste 100 de locuințe. Zona afectată se află la aproximativ 50 de kilometri vest de Oslo și cuprinde un cartier cu case înșiruite.
Fumul negru și dens a acoperit localitatea, însă autoritățile nu au raportat victime sau persoane dispărute. Sute de locuitori au fost evacuați, în timp ce incendiul s-a extins din zona rezidențială către pădurea din apropiere.
Peste 60 de pompieri, sprijiniți de echipe ale protecției civile și de elicoptere care au aruncat apă, au intervenit pentru limitarea flăcărilor. Operațiunea a fost îngreunată de rafalele puternice de vânt. Cauza incendiului nu era cunoscută imediat.
Incendiul din Norvegia este diferit de marile incendii forestiere din sudul Europei, deoarece a afectat inițial un cartier rezidențial. Extinderea către pădure arată însă cât de repede poate transforma vântul un incendiu local într-o situație dificilă pentru serviciile de urgență.
Situația este și mai gravă în regiunea Cinco Villas, din provincia Zaragoza, unde incendiul izbucnit miercuri în apropierea localității Orés a ars peste 14.000 de hectare și a devenit cel mai mare înregistrat anul acesta în Spania.
Perimetrul incendiului a ajuns la aproximativ 60 de kilometri. Flăcările au rămas active și greu de controlat, alimentate de temperaturile ridicate, vegetația foarte uscată, umiditatea scăzută și schimbările de direcție ale vântului.
Au fost evacuate localitățile Orés, Asín, Luesia, Malpica de Arba și Uncastillo, din Zaragoza, precum și Petilla de Aragón, aflată în Navarra. Peste 1.100 de persoane au fost afectate de măsurile de evacuare, iar sute de pompieri, militari și salvatori au fost mobilizați. Operațiunile au fost susținute de numeroase aeronave pentru stingerea incendiilor.
În cursul nopții, echipele de intervenție s-au concentrat pe protejarea locuințelor din Uncastillo. Mai multe case au fost avariate, iar unele drumuri au fost închise din cauza pericolului reprezentat de foc și fum.
Spania se confruntă simultan și cu incendii în Guadalajara și în regiunea Madrid. În provincia Guadalajara, locuitorii din La Mierla, Muriel și Umbralejo au fost evacuați, iar alte comunități au primit ordin să rămână în interiorul locuințelor.
În apropiere de Madrid, incendiul din zona Lozoyuela a dus la evacuarea a aproximativ 100 de persoane și la consemnarea în case a circa 2.000 de locuitori. O persoană a fost reținută, fiind suspectată că ar fi provocat focul.
Autoritățile spaniole au gestionat vineri trei incendii active, în timp ce un al patrulea fusese stins. Situația a fost favorizată de o combinație periculoasă de căldură extremă, vânt și umiditate redusă.
În Canada, amploarea crizei este mult mai mare. La nivel național erau raportate 858 de incendii active, dintre care 111 erau considerate scăpate de sub control. Cele mai multe focare importante se aflau în provinciile Manitoba, Saskatchewan și Ontario.
Mai multe comunități au fost evacuate, iar localitatea populației indigene Namaygoosisagagun First Nation, din nordul provinciei Ontario, a fost devastată de flăcări. Întinderea teritoriului, lipsa drumurilor și amplasarea focarelor în regiuni izolate fac intervențiile extrem de dificile.
Fumul a fost transportat de curenții atmosferici pe distanțe de mii de kilometri, acoperind nord-estul Statelor Unite și regiunea Marilor Lacuri. Orașe precum Chicago, Detroit, New York, Washington, Minneapolis și Toronto s-au confruntat cu niveluri nesănătoase sau chiar periculoase ale poluării.
În New York au fost anulate activități în aer liber, au fost deschise centre climatizate și au fost distribuite măști de protecție. Autoritățile au recomandat populației, în special copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu boli cardiace sau respiratorii, să limiteze timpul petrecut afară.
Fumul a provocat și un nou conflict politic între Washington și Ottawa. Președintele american Donald Trump a acuzat Canada de neglijență în administrarea pădurilor și a amenințat că va include presupusele costuri provocate de poluare în taxele vamale aplicate produselor canadiene.
Trump a afirmat că pagubele produse Statelor Unite sunt „incalculabile”, fără a prezenta însă date care să susțină o asemenea estimare.
Autoritățile canadiene au respins acuzațiile și au arătat că incendiile sunt combătute inclusiv prin cooperare internațională. Ministrul canadian pentru situații de urgență a afirmat că statul a investit aproximativ 12 miliarde de dolari canadieni, începând din 2020, în prevenirea și combaterea incendiilor.
Incendiile au nevoie de o sursă de aprindere, care poate fi un fulger, o defecțiune tehnică, un accident, neglijența sau o acțiune intenționată. Condițiile meteorologice stabilesc însă cât de repede se poate extinde focul.
Temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei din sol și vegetație. Umiditatea scăzută usucă iarba, frunzele și ramurile, transformându-le în combustibil. Vântul furnizează oxigen flăcărilor, transportă scântei și poate genera noi focare la distanță de frontul principal.
Aceste condiții au devenit deosebit de vizibile în Europa în ultimele luni. Iunie 2026 a fost cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată în vestul Europei și a doua cea mai călduroasă la nivel global. Temperatura medie din vestul Europei a fost cu peste 3 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1991-2020.
Valurile de căldură succesive reduc umezeala din sol și pregătesc vegetația pentru ardere. Chiar dacă temperaturile scad temporar, efectele perioadelor anterioare de caniculă rămân în păduri și pe terenurile agricole.
Un singur incendiu nu poate fi atribuit schimbărilor climatice fără o analiză științifică separată. Schimbările climatice nu explică, de exemplu, cine sau ce a produs scânteia inițială.
Ele modifică însă mediul în care apare incendiul. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice arată că episoadele simultane de căldură și secetă au devenit mai frecvente, iar condițiile meteorologice favorabile incendiilor, respectiv combinația dintre temperatură ridicată, uscăciune și vânt, vor apărea mai des pe măsură ce planeta se încălzește.
Pentru America de Nord, IPCC consideră că schimbările climatice provocate de activitățile umane au generat condiții mai calde și mai uscate, favorabile incendiilor. În Europa, riscul este proiectat să crească nu doar în regiunea mediteraneeană, ci și în nordul continentului și în zona arctică europeană.
Agenția Europeană de Mediu avertizează că valurile de căldură, seceta și incendiile se vor agrava în Europa chiar și în scenariile mai optimiste privind încălzirea globală.
Incendiile distrug locuințe, rețele electrice, drumuri, terenuri agricole și habitate naturale. Costurile continuă însă mult după stingerea flăcărilor, prin reconstrucție, despăgubiri, pierderi agricole, scăderea activității turistice și creșterea cheltuielilor pentru intervenții.
Fumul conține particule fine PM2.5, suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și în sistemul circulator. Expunerea poate declanșa crize de astm, poate agrava bolile respiratorii și crește riscul problemelor cardiovasculare. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente sunt cele mai vulnerabile.
Organizația Meteorologică Mondială avertizează și asupra unui cerc vicios: încălzirea și seceta favorizează incendiile, incendiile eliberează cantități suplimentare de carbon și poluanți, iar fumul afectează sănătatea oamenilor, culturile agricole și ecosistemele chiar și la mii de kilometri de zona arsă.
