Studiul DWD prezice scăderea pe termen lung a precipitaţiilor în regiunea mediteraneană, precizând că acest lucru va depinde de nivelul de încălzire globală. Potrivit studiului, există un risc crescut de secetă în Europa centrală şi, mai ales, în vestul Europei.

Climatologii au remarcat că, din primăvara acestui an, continentul european s-a confruntat cu o secetă pe scară largă, care a afectat semnificativ nivelul apelor şi agricultura şi a condus la restricţionarea consumului de apă.Unele zone din Europa, mai ales nordul Italiei, s-au confruntat, de asemenea, cu ierni secetoase.

Zona mediteraneană centrală a cunoscut a patra cea mai secetoasă primăvară din 1901, iar în Germania aproape în fiecare primavară din 2009 nu au căzut suficiente precipitaţii.

Seceta ar putea afecta, de asemenea, zone întinse ale Europei în următoarele trei luni, deoarece calculele iniţiale sugerează că acestea vor fi din nou mai secetoase faţă de media pe termen lung pentru perioada comparabilă 1991-2020.

Un deficit de precipitaţii a fost observat în aproape toate cele 11 regiuni europene studiate. Doar în Ţările Baltice şi în Scandinavia cantitatea de precipitaţii a fost normală în ultimele luni.

În schimb, Valea Po din nordul Italiei, în prezent afectată de o secetă severă, a primit o cantitate de precipitaţii sub medie din august 2021, cu excepţia lunii noiembrie 2021.

În Europa Centrală s-a înregistrat, de asemenea, o cantitate de ploaie sub medie din septembrie anul trecut - singura excepţie fiind februarie 2022. Luna martie 2022 a fost excepţional de uscată, primind doar o treime din cantitatea obişnuită de precipitaţii, potrivit studiului. 

Citește și NASA confirmă veștile proaste: Totul se schimbă pe

Rezultatele observațiilor efectuate cu ajutorul unei aparaturi de mare precizie demonstrează, în opinia experților NASA, că Pământul a intrat într-o perioadă de schimbări climatice extreme.

Prognoza, conform căreia Pământul traversează o perioada de încălzire globală, este confirmată de informațiile obținute cu ajutorul sateliților, au afirmat reprezentanții NASA, informează EurekAlert.

Concluzia se bazează pe analiza mai multe experimente științifice, pentru care s-au folosite date venite pe două canale separate de informații. Este vorba de sonda AIRS, aflată la bordul satelitului Aqua și de rezultatele experimentelor efectuate de Institutul pentru cercetări spațiale Goddard.

Informațiile primite de la cele două surse, strânse din diferite regiuni ale planetei în ultimii 15 ani, au coincis. Monitorizarea a arătat că anii 2016, 2017 și 2018 au fost cei mai calzi de când se măsoară temperaturile cu ajutorul instrumentelor speciale.

De la o extremă la alta

Specialiștii NASA insistă pe exactitatea datelor lor, pentru că informațiilor culese de la suprafața Terrei sunt dublate de datele trimise de sateliți, care funcționează în alte condiții climatice și care nu sunt influențați de factorii de la sol.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.