Scandal între instituțiile statului. Aruncă ANRE în aer un jalon din PNRR?

O reformă de debirocratizare finanțată prin PNRR, deja întârziată și împinsă până aproape de termenul final al programului, riscă să fie compromisă de un nou conflict între instituțiile statului. ANRE cere să fie scoasă din platforma națională prin care firmele ar trebui să obțină într-un singur loc autorizațiile necesare investițiilor industriale și energetice.

Ministerul Economiei avertizează însă că ieșirea autorității de reglementare din acest mecanism ar putea conduce la neîndeplinirea unui jalon din PNRR, la corecții financiare și chiar la sancțiuni suportate din bugetul statului.

Avertismentul apare într-o notă de informare privind stadiul implementării Punctului de contact unic electronic pentru licență industrială, PCUEL, transmisă de ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău.

Un ghișeu unic care trebuia să taie birocrația

Platforma PCUEL ar trebui să reunească într-un singur sistem digital toate instituțiile care emit avize, acorduri, autorizații, permise sau licențe necesare pentru desfășurarea unei activități industriale.

În loc să alerge separat între ministere, agenții și autorități de reglementare, investitorul ar urma să depună documentele printr-un singur punct de contact. Cererile ar fi apoi distribuite către instituțiile competente, fără ca acestea să își piardă dreptul de analiză și decizie.

După operaționalizarea sistemului, licența industrială unică ar trebui să fie emisă în cel mult 180 de zile de la depunerea unei cereri valabile.

Pe hârtie, reforma promite reducerea birocrației, transparență și proceduri mai rapide. În realitate, platforma nu este încă finalizată, termenul inițial a fost depășit, iar instituțiile statului se ceartă acum asupra participării la sistem.

Contract prelungit până în ultima clipă

Nota Ministerului Economiei recunoaște că termenul pentru implementarea măsurilor necesare a fost depășit.

Contractul cu dezvoltatorul platformei a fost prelungit succesiv prin acte adiționale, actualul termen fiind 30 iulie 2026. PNRR trebuie însă implementat până la 31 august 2026.

Statul mai are astfel doar o lună între termenul contractual al platformei și închiderea PNRR pentru a integra procedurile instituțiilor, a testa sistemul și a demonstra Comisiei Europene că acesta este pe deplin operațional.

Situația arată încă o dată felul în care administrația românească împinge proiectele europene până la marginea termenului, pentru ca apoi orice blocaj tehnic, juridic sau instituțional să se transforme într-un risc pentru banii publici.

Ministerul admite și că nu toate autoritățile au început procesul de conformare, deși le-au fost trimise în mod repetat adrese, chestionare și solicitări privind procedurile care trebuie digitalizate.

ANRE vrea să iasă din sistem

Conflictul principal vizează solicitările repetate ale ANRE de a fi eliminată din mecanismul licenței industriale unice.

Autoritatea cere și eliminarea a nouă coduri CAEN din domeniul energiei pentru care are competențe de autorizare. ANRE invocă directivele europene privind piețele de energie electrică și gaze și susține că integrarea în platforma gestionată prin Oficiul pentru Licență Industrială i-ar putea afecta independența.

Ministerul Economiei respinge argumentul.

Potrivit instituției, platforma nu ar prelua atribuțiile ANRE, nu ar decide în locul său și nu ar modifica criteriile după care sunt acordate autorizațiile și licențele. Sistemul ar avea doar rolul de a transmite documentele și de a coordona traseul administrativ al unei investiții.

Cu alte cuvinte, ANRE ar rămâne cea care aprobă sau respinge cererile. Diferența este că solicitantul nu ar mai trebui să bată separat și la ușa autorității.

Ministerul invocă inclusiv prevederea legală potrivit căreia funcționarea PCUEL nu afectează competențele instituțiilor cu atribuții de reglementare, autorizare și control.

Independență sau refuzul integrării?

ANRE emite autorizații pentru construirea și retehnologizarea capacităților energetice, dar și licențe pentru exploatarea comercială a acestora.

Tocmai de aceea, scoaterea autorității dintr-un ghișeu unic destinat investițiilor industriale ar lăsa în afara platformei una dintre cele mai importante componente ale unui proiect energetic.

Un investitor ar putea depune prin ghișeul unic documentele pentru mediu, construcție sau alte avize, dar ar trebui să revină la sistemul clasic atunci când ajunge la autorizațiile ANRE. Ghișeul unic ar deveni astfel unic doar cu numele.

Ministerul Economiei susține că excluderea ANRE ar reprezenta o „fragmentare administrativă” și ar lipsi reforma de finalitatea pentru care a fost creată.

Mai mult, Oficiul pentru Licență Industrială a fost deja desemnat punct unic de contact pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Solicitantul ar trebui, potrivit legislației, să poată parcurge întreaga procedură printr-un singur punct de contact, inclusiv etapele care implică alte autorități.

În aceste condiții, pretenția ANRE de a rămâne în afara platformei ridică o întrebare evidentă: cum poate funcționa un ghișeu unic pentru investițiile energetice fără principala autoritate care autorizează activitățile din energie?

Ministerul avertizează asupra banilor din PNRR

Ministerul Economiei consideră că eliminarea ANRE ar putea pune în pericol Jalonul 246 din PNRR, care prevede crearea unor platforme digitale conectate la cloudul guvernamental și pe deplin operaționale.

Consecințele prezentate în document sunt grave: neabsorbirea fondurilor, corecții financiare sau sancțiuni cu impact asupra bugetului de stat.

Instituția avertizează și că modificarea legislației acum ar putea încălca principiul ireversibilității reformelor. Comisia Europeană nu verifică doar dacă un jalon a fost bifat la un moment dat, ci și dacă reforma este menținută ulterior.

Jalonul legislativ anterior a fost deja declarat îndeplinit. Eliminarea unor instituții sau activități din sistem ar putea determina Comisia Europeană să reevalueze dacă România a redus substanța reformei asumate.

Ministerul susține că disputa poate afecta inclusiv procesul de aderare la OCDE, organizație care a recomandat României tocmai simplificarea și unificarea sistemului de licențiere.

Statul se luptă cu statul, iar factura poate ajunge la contribuabili

Dincolo de argumentele juridice, documentul descrie o situație deja familiară: o instituție construiește o platformă pentru a obliga administrația să lucreze împreună, iar o altă instituție caută justificări pentru a rămâne în afara ei.

Proiectul este întârziat, termenul PNRR este la câteva săptămâni distanță, iar autoritățile încă negociază cine trebuie să participe la mecanism.

Dacă platforma nu va fi finalizată la timp sau dacă va fi considerată incompletă, costurile nu vor fi plătite de instituțiile care s-au blocat reciproc. Ele vor ajunge, direct sau indirect, la bugetul de stat.

Ministerul Economiei cere Guvernului să mențină ANRE în mecanism și să impună integrarea progresivă a procedurilor sale în platformă.

Nota nu reprezintă încă o decizie a Guvernului. Este însă un avertisment neobișnuit de clar că războiul birocratic dintre două instituții poate transforma o reformă destinată eliminării birocrației într-un nou eșec finanțat din bani publici.