România are nevoie de o strategie unitară de digitalizare, de investiții serioase în securitatea cibernetică și de specialiști bine plătiți, avertizează ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. Oficialul susține că numeroase instituții publice nu conștientizează riscurile la care sunt expuse sistemele informatice.
Declarațiile vin după incidentele informatice care au afectat platformele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și Ghișeul.ro.
Irineu Darău a declarat, vineri, la Sfântu Gheorghe, că dezvoltarea serviciilor digitale va continua să avanseze mai repede decât măsurile de securitate, iar primul pas ar trebui să fie conștientizarea riscurilor.
„Digitalizarea merge şi va merge întotdeauna ceva mai repede decât securitatea cibernetică. Primul lucru este să fim conştienţi de riscuri. Din păcate, foarte multe instituţii publice nu sunt conştiente de aceste riscuri”, a declarat ministrul interimar.
Potrivit acestuia, una dintre vulnerabilitățile majore este modul fragmentat în care statul român și-a construit infrastructura digitală. Fiecare instituție a dezvoltat propriile aplicații și platforme, fără o strategie comună și fără standarde unitare de securitate.
„Felul în care s-a făcut digitalizarea în România, adică fiecare în colţişorul lui, mai bine sau mai prost, dar a făcut digitalizare, nu ajută, pentru că abordarea pe securitate cibernetică nu a fost una unitară”, a explicat Irineu Darău.
Ministrul interimar a făcut referire și la problemele informatice recente de la ANCPI, precizând că Directoratul Național de Securitate Cibernetică intervine pentru remedierea situației.
„Ştiu de problema de la ANCPI şi mai sunt alte mici problemuţe la nişte instituţii, dar acelea s-au izolat repede. În general, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, DNSC-ul, intervine foarte rapid odată ce este anunţat şi ştiu că lucrează cot la cot cu cei de la ANCPI pentru a restaura totul şi a repune în producţie”, a spus oficialul.
Irineu Darău consideră că incidentele de la ANCPI și Ghișeul.ro arată că administrația publică nu este suficient pregătită pentru gestionarea unor atacuri sau defecțiuni informatice de amploare.
„Clar se văd, cum am avut la un moment dat şi la Ghişeul.ro, nişte lipsuri în pregătirea pentru incidente de securitate”, a precizat ministrul.
O altă problemă identificată de ministrul interimar este lipsa specialiștilor bine pregătiți în instituțiile publice. Darău susține că statul trebuie să ofere salarii competitive pentru a putea recruta și păstra experți în securitate cibernetică și transformare digitală.
„Trebuie să ne şi hotărâm la stat să plătim bine o divizie de specialişti şi în securitate cibernetică, bineînţeles şi în transformare digitală. E foarte important”, a declarat acesta.
Ministrul a avertizat că profesioniștii competenți vor continua să plece către companiile private în cazul în care remunerațiile din sistemul public rămân reduse.
„Nu o să putem face cu nişte funcţionari plătiţi cu 5, 6, 7 mii de lei, care oricând, dacă sunt buni, vor pleca în piaţă. Dacă nu sunt buni, vor rămâne la stat, dar nu vor face ceea ce trebuie. Deci, aici avem, cred eu, o mare lipsă”, a afirmat Irineu Darău.
Oficialul guvernamental consideră că digitalizarea și securitatea cibernetică ar trebui să se afle printre principalele trei până la cinci priorități ale statului român în următorii ani, indiferent de schimbările politice sau de componența Guvernului.
„M-aş bucura ca, indiferent de guverne, să avem în următorii cinci ani, poate şapte, zece ani, o prioritate absolută din transformarea digitală cu securitatea cibernetică”, a declarat ministrul.
În lipsa unei strategii coerente și pe termen lung, România riscă să rămână prinsă între platforme informatice care se blochează și administrația bazată în continuare pe documente tipărite.
„Dacă nu o facem atât de serios şi planificat, ne jucăm un pic. Mai reuşim pe alocuri, pe alocuri mai pică câte un sistem, altundeva rămânem cu dosarul cu şină”, a spus Darău.
Ministrul interimar a subliniat că digitalizarea reală ar putea simplifica semnificativ relația cetățenilor cu instituțiile publice, însă România este încă departe de acest obiectiv.
„Cred că e un drum cu sens unic să avem digitalizare în acest stat şi face viaţa omului simplu mult mai uşoară o digitalizare reală. Azi nu suntem acolo. Azi aş spune aproape că nu suntem digitalizaţi”, a concluzionat Irineu Darău.
