Guvernul analizează, în ședința de joi, 23 iulie, stadiul pregătirii Cererii de plată nr. 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare brută estimată la 2,66 miliarde de euro. Documentul aflat pe masa Executivului arată că, la data de 22 iulie, zece dintre documentațiile aferente jaloanelor și țintelor incluse în cerere nu fuseseră încă transmise Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Restanțele sunt concentrate la Ministerul Mediului, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor și vizează domenii importante, precum digitalizarea serviciilor fiscale, energia regenerabilă, legislația hidrogenului și infrastructura de colectare a deșeurilor.
Cererea ar urma să fie transmisă Comisiei Europene pe 7 august, în aceeași zi în care este prevăzută aprobarea noii Decizii de punere în aplicare a Consiliului UE privind PNRR-ul renegociat. Până atunci, ministerele trebuie să închidă documentațiile, să adopte acte normative și să clarifice problemele privind achizițiile, riscul de fraudă și dubla finanțare.
Noua structură a Cererii de plată nr. 5, convenită cu Comisia Europeană, cuprinde 75 de jaloane și ținte.
Potrivit notei pregătite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, până la momentul centralizării fuseseră transmise 44 de „cover note”-uri finale. Acestea fuseseră consultate preliminar cu Comisia Europeană, iar autoritățile române așteptau feedbackul Bruxelles-ului.
Alte 21 de documentații ajunseseră la MIPE, dar se aflau încă în discuții tehnice cu instituțiile responsabile, pentru integrarea observațiilor formulate de coordonatorul național al PNRR.
În cazul celorlalte zece jaloane și ținte, documentațiile nu fuseseră transmise până la 22 iulie. Patru aparțineau Ministerului Mediului, două Ministerului Energiei și patru Ministerului Finanțelor.
Situația este cu atât mai presantă cu cât termenul inițial stabilit de Guvern pentru transmiterea tuturor documentelor era 23 iulie. Prin nota discutată joi, MIPE solicită ca toate sarcinile restante să fie finalizate cel târziu la 30 iulie.
Ministerul Finanțelor nu transmisese documentațiile aferente a patru jaloane și ținte din componenta privind reforma fiscală și reforma pensiilor.
Una dintre ținte privește creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală. Celelalte vizează funcționarea serviciilor digitale și a sistemelor electronice critice, furnizarea online a serviciilor pentru contribuabilii persoane juridice și intervențiile asupra sistemelor informatice.
Anexa notei arată că, pentru serviciile destinate online firmelor, nu erau marcate ca fiind transmise nici documentația principală, nici documentele justificative și nici informațiile privind achizițiile și neregulile.
Pentru serviciile digitale și sistemele electronice critice, documentele justificative erau disponibile doar parțial, în timp ce documentația principală nu fusese transmisă. O situație similară apare și în cazul intervențiilor asupra sistemelor informatice.
Ministerul Finanțelor trebuie, de asemenea, să încarce de urgență în aplicația Status PNRR documentele justificative pentru cheltuielile raportate în trimestrul al doilea din 2026.
Ministerul Energiei trebuie să finalizeze documentația pentru două obiective majore.
Primul privește capacitatea suplimentară de producție din surse regenerabile instalată și racordată la rețea. Pentru demonstrarea îndeplinirii țintei sunt necesare documente de la Transelectrica și de la operatorii de distribuție, care să confirme capacitatea totală conectată.
Al doilea jalon presupune instituirea cadrului legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile.
Lista actelor care mai trebuie adoptate este amplă: prescripții tehnice ISCIR, un ordin comun privind amplasarea stațiilor de hidrogen, norme pentru transpunerea standardelor din domeniu, sancțiuni pentru consumatorii de hidrogen și Codul Hidrogenului, care trebuie aprobat de ANRE.
Anexa arată că, pentru cadrul legal privind hidrogenul, documentația nu fusese transmisă, consultarea cu Comisia nu avusese loc, documentele justificative lipseau, iar informațiile privind achizițiile și neregulile erau doar parțiale.
Ministerul Mediului avea patru documentații netransmise.
Acestea privesc intrarea în vigoare a legislației aplicabile sectoarelor cu impact asupra biodiversității, construirea centrelor de colectare prin aport voluntar, recepția insulelor ecologice digitalizate și construirea centrelor integrate de colectare a deșeurilor.
Pentru jalonul referitor la legislația cu impact asupra biodiversității, nota arată că proiectul de hotărâre a Guvernului urma să fie aprobat chiar în ședința din 23 iulie.
Separat, Ministerul Mediului trebuie să finalizeze actele pentru desemnarea zonelor de protecție strictă. Este necesară adoptarea ordinelor privind metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, după concilierea pozițiilor Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii.
În cazul centrelor de colectare prin aport voluntar, anexa indică lipsa documentației principale, a consultării cu Comisia, a documentelor justificative și a verificărilor privind achizițiile și neregulile. Pentru insulele ecologice și centrele integrate, documentele justificative erau disponibile numai parțial.
Ministerul Economiei trebuie să finalizeze documentele pentru ținta referitoare la funcționarea centrelor de date Tier III și Tier IV.
Transmiterea documentației depinde de emiterea unui raport de audit, estimat pentru sfârșitul săptămânii următoare celei în care a fost întocmită nota.
Anexa arată că „cover note”-ul nu fusese consultat cu Comisia Europeană, documentele justificative lipseau, iar verificările privind achizițiile și neregulile erau numai parțial finalizate.
Ministerul Agriculturii are de desemnat, prin ordin, zonele de accelerare a producerii energiei din surse regenerabile pe o suprafață de 32.000 de hectare. Măsura depinde de finalizarea studiilor pedologice.
Instituția trebuie să clarifice și situația achiziției a patru autovehicule cu emisii zero pentru Agenția Domeniilor Statului.
Ținta prevede recepționarea vehiculelor până la 31 august 2026, însă informațiile publicate în sistemul de achiziții arătau că perioada de evaluare a ofertelor fusese prelungită până la 26 august. Intervalul rămas pentru finalizarea procedurii, livrarea și recepția mașinilor este astfel foarte redus.
Problemele nu se limitează la cele zece documentații netransmise.
Ministerele Finanțelor, Educației, Energiei și Dezvoltării trebuie să încarce de urgență documentele justificative pentru sumele declarate ca fiind utilizate în trimestrul al doilea al anului 2026.
În paralel, numeroase instituții trebuie să finalizeze listele de verificare privind neregulile grave și dubla finanțare, instrumentele de autoevaluare a riscului de fraudă, controalele administrative asupra achizițiilor și raportarea contractelor în sistemul european Arachne.
Printre instituțiile vizate se numără ministerele Mediului, Energiei, Economiei, Finanțelor, Dezvoltării, Educației, Agriculturii, Muncii și Sănătății, alături de Autoritatea Națională pentru Cercetare și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Documentul subliniază că jaloanele și țintele nu pot fi considerate îndeplinite satisfăcător atât timp cât există constatări sau recomandări deschise în rapoartele Autorității de Audit ori ale Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene.
Instituțiile trebuie să demonstreze, cu documente concrete, că măsurile de remediere au fost implementate.
Valoarea brută a Cererii de plată nr. 5 este estimată la 2,66 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 1,92 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 744 de milioane de euro sunt împrumuturi.
Suma pe care autoritățile estimează că România o va încasa efectiv este de aproximativ două miliarde de euro: 1,6 miliarde de euro din granturi și 400 de milioane de euro din împrumuturi.
În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă la 20,106 miliarde de euro, dintre care 13,566 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,540 miliarde de euro împrumuturi.
Noua formă a planului urmează să fie aprobată pe 7 august. În aceeași zi, România intenționează să depună Cererea de plată nr. 5, în timp ce Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.
Documentul analizat de Guvern nu arată că cele 2,66 miliarde de euro sunt deja pierdute sau suspendate. El arată însă că dosarul nu este încă finalizat și că mai multe condiții legislative, administrative și de audit trebuie rezolvate înainte de transmiterea cererii și de evaluarea acesteia de către Comisia Europeană.
