Imaginea pare desprinsă dintr-un film postapocaliptic: unul dintre cele mai moderne tancuri rusești înaintează acoperit de o pădure de bare, cabluri, lanțuri și fâșii de cauciuc. Construcția, supranumită „Cortul Țarului”, arată improvizat și chiar hilar, dar ilustrează una dintre cele mai importante transformări produse de războiul din Ucraina: dronele relativ ieftine au obligat blindatele care costă milioane de euro să se ascundă în adevărate cuști metalice.
La 12 septembrie, producătorul rus Uralvagonzavod a anunțat livrarea către armată a unui nou lot de tancuri T-90M și T-72B3M. Vehiculele au fost echipate cu noua versiune a structurii de protecție împotriva dronelor, potrivit unei analize semnate de Sam Cranny-Evans și publicate inițial de Calibre Defence, apoi preluate de publicația germană Hartpunkt.
„Cortul” este o structură amplă instalată deasupra turelei și în jurul tancului. Aceasta combină bare de oțel, cabluri, elemente din cauciuc și panouri suspendate, care ar trebui să agațe, să devieze sau să detoneze drona înainte ca încărcătura explozivă să lovească direct blindajul.
Spre deosebire de unele improvizații folosite la începutul războiului, noua configurație ar fi fost proiectată astfel încât să nu blocheze complet vizibilitatea echipajului și rotirea turelei. Tunul poate ieși prin partea frontală a cuștii, în timp ce restul tancului este înconjurat de elemente flexibile și metalice.
Sub această structură, tancurile își păstrează blindajul reactiv de tip Kontakt și Relikt. Compartimentul motorului a primit, la rândul său, protecție suplimentară, acesta fiind una dintre zonele vulnerabile în cazul atacurilor venite de sus.
Imaginea rezultatului este însă greu de asociat cu ideea unei armate moderne: un T-90M, prezentat de propaganda rusă drept unul dintre cele mai performante tancuri din lume, pare închis într-o volieră uriașă construită din fier vechi.
Primele grilaje amplasate de Rusia deasupra turelelor au fost observate încă din 2020. Presa rusă le prezenta atunci drept „parasolare”, în timp ce alți observatori le-au numit ironic „cope cages” – cuști montate pentru a le oferi echipajelor măcar impresia că sunt protejate.
Inițial, s-a presupus că structurile ar trebui să apere tancurile împotriva rachetelor antitanc Javelin, care atacă vehiculul de sus. Eficiența lor împotriva unei asemenea rachete era însă discutabilă.
Invazia începută în 2022 a accelerat procesul de adaptare. Pe câmpul de luptă au apărut treptat tancurile „țestoasă”, acoperite aproape integral de o suprastructură asemănătoare unui hambar, și tancurile „arici”, înconjurate de rețele dense de fire metalice.
Multe vehicule au primit și sisteme de bruiaj electronic, menite să întrerupă legătura dintre dronă și operator. Unele soluții au limitat însă vizibilitatea echipajului sau chiar posibilitatea de rotire a turelei.
Noul „Cort al Țarului” reprezintă încercarea de a păstra protecția oferită de cușcă fără a transforma tancul într-un vehicul aproape incapabil să lupte.
Unele dintre tancurile rusești ar urma să primească și sistemul de protecție activă Arena-M. Acesta este proiectat să detecteze muniția care se apropie și să lanseze elemente interceptoare înainte ca proiectilul sau drona să atingă blindajul.
Potrivit informațiilor citate de autorul analizei, Rusia ar urmări două variante de echipare: unele tancuri ar primi Arena-M și o cușcă de dimensiuni mai reduse, iar altele ar fi protejate de „Cortul Țarului” în versiunea completă și pregătite pentru instalarea ulterioară a sistemului Arena.
Capacitatea sistemului ar putea crește în 2027 de la 12 la 36 de elemente interceptoare. Informația nu a fost însă confirmată independent, iar eficiența reală a Arena-M în condiții de luptă rămâne dificil de evaluat.
Obiectivul nu pare să fie construirea unui tanc imposibil de distrus, ci creșterea numărului de lovituri pe care vehiculul le poate suporta înainte de a fi scos din luptă.
Oricât de spectaculoase ar fi aceste modificări, protecția suplimentară nu poate compensa toate vulnerabilitățile unui tanc. Minele continuă să reprezinte un pericol major. Odată imobilizat, blindatul devine o țintă mult mai ușoară pentru atacuri succesive cu drone.
În plus, niciun tanc nu poate rezista mult timp dacă acționează izolat, fără infanterie, artilerie, apărare antiaeriană și sprijin electronic. Pierderile suferite de Rusia au redus posibilitatea folosirii unor formațiuni blindate numeroase, obligând armata să trimită uneori în luptă grupuri mici sau chiar vehicule individuale.
Aceasta este și concluzia centrală a analizei: rezultatul unei lupte nu este decis doar de comparația dintre un T-90M și un Leopard 2A8. Contează întregul ecosistem militar – informațiile disponibile, artileria, dronele, războiul electronic, logistica și capacitatea trupelor de a acționa coordonat.
„Cortul Țarului” poate oferi o șansă suplimentară echipajului, dar aspectul său spune povestea mai largă a războiului: tehnologia relativ simplă și ieftină a dronelor a obligat una dintre marile puteri militare ale lumii să-și închidă tancurile de ultimă generație în cuști care par construite într-un atelier sătesc.
