Kremlinul vede drone peste tot: cum a fost „atacată” reședința lui Putin

exibit-2_50889000
Proba irefutabilă prezentată de Ministerul Apărării din Rusia
Ministerul Apărării de la Moscova a oferit miercuri detalii ample – și spectaculos de precise – despre presupusul atac ucrainean cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin din Valdai, un episod care, potrivit autorităților ruse, s-ar fi petrecut între 28 și 29 decembrie și care, din fericire pentru Kremlin, nu a produs absolut nimic: nici victime, nici pagube, nici măcar o zgârietură pe reședința prezidențială.

91 de drone, zero pagube, panică maximă

Conform relatării oficiale, „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac „terorist” cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, venite din toate punctele cardinale imaginabile, care au survolat regiuni întregi ale Rusiei înainte de a fi neutralizate eroic de apărarea antiaeriană.

Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană, a explicat că 49 de drone au fost doborâte în Briansk, una în Smolensk și alte 41 în regiunea Novgorod, acolo unde se află reședința lui Putin. Rezultatul final: un bilanț perfect rotund – niciun fel de pagube, după un atac descris drept „selectiv și atent planificat”.

Atac atent planificat… fără efecte

Potrivit armatei ruse, primele drone ar fi apărut pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00 (ora Moscovei), zburând la joasă altitudine și decolând din regiunile ucrainene Sumî și Cernigău. Formațiunea, traiectoriile, coordonarea și direcțiile de atac ar demonstra, spun oficialii ruși, o operațiune extrem de sofisticată, menită să lovească exact reședința prezidențială.

Doar că, în mod miraculos, această operațiune „extrem de bine planificată” nu a lăsat în urmă decât o epavă de dronă, un soldat cu fața blurată și o hartă colorată publicată de Ministerul Apărării – probabil cea mai vizibilă pagubă din întreaga poveste.

Kremlinul: nu e doar Putin, e și Trump

Pentru a ridica miza, Kremlinul a decis că nu e vorba doar despre un atac asupra lui Putin, ci și asupra lui Donald Trump. Luni, autoritățile ruse au susținut că presupusul atac ar submina negocierile de pace privind Ucraina, negocieri care, în viziunea Moscovei, sunt „conduse” de Trump.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia își va „înăspri poziția” la masa negocierilor, deși nu a explicat exact cum va arăta această înăsprire, dincolo de declarațiile obișnuite.

Contrastul cu realitatea din Ucraina

Diferența de ton devine și mai vizibilă în comparație cu situația din Ucraina. De la începutul invaziei ruse din 2022, autoritățile de la Kiev au raportat peste 12 tentative de asasinat sau răpire împotriva președintelui Volodimir Zelenski, inclusiv în primele zile ale războiului, când trupele ruse ajunseseră la Kiev și luptele se desfășurau lângă administrația prezidențială.

De partea rusă, acesta este primul caz în care Moscova vorbește despre un atac ce l-ar fi vizat pe liderul de la Kremlin, cunoscut pentru măsurile sale de securitate aproape paranoice de la debutul conflictului.

Condamnări selectate și scepticism european

Atacul a fost condamnat prompt de aliați previzibili precum Iranul și Belarus. În schimb, state din Uniunea Europeană, inclusiv Franța, au ridicat sprâncenele și au invocat lipsa de dovezi concrete.

Între timp, Trump – care s-a întâlnit cu Zelenski și a vorbit telefonic cu Putin în același weekend – s-a declarat public „furios” la aflarea veștii despre presupusul atac, completând un episod în care, aparent, 91 de drone au reușit performanța rară de a zgudui discursul politic global fără să lase nicio urmă fizică la fața locului.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Afterbusiness Vezi toate articolele
x close