Carnete naziste și fotografii cu Hitler, găsite în arhiva unei instanței supreme din Argentina

2025-07-15t100038z_998382274_rc251faq7xqs_rtrmadp_3_argentina-nazi_90582300
Un bărbat ține în mâini documente naziste descoperite recent în Palatul Justiției din Buenos Aires / Foto: Reuters
Redescoperirea a mii de documente naziste, inclusiv fotografii cu Hitler și carnete de membru ale organizațiilor muncitorești ale celui de-al Treilea Reich, aruncă o lumină nouă asupra relației Argentinei cu regimul nazist.

Documente uitate printre obiecte de mobilier stricat

Într-o încăpere prăfuită a arhivei Curții Supreme din Buenos Aires, destinată depozitării mobilierului stricat, au fost descoperite recent 12 cutii sigilate, pline cu documente naziste, relatează Reuters. Printre ele: fotografii rare cu Adolf Hitler și peste 5.000 de carnete roșii de membru, ștampilate cu svastica, aparținând Frontului German al Muncii și Asociației Germane a Sindicatelor – două organizații naziste care au funcționat inclusiv pe teritoriul Argentinei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Descoperirea a fost făcută publică la începutul lunii mai, însă cutiile, spun unele surse din interiorul sistemului judiciar, au fost văzute încă din anii ’70. Cum de au rămas atâtea decenii ascunse este una dintre întrebările incomode la care Curtea refuză să răspundă.

Un apel discret și un moment de cumpănă

Silvio Robles, șeful de cabinet al președintelui Curții Supreme, a fost cel care, în prag de An Nou, a decis să ceară sfatul rabinului Eliahu Hamra, liderul centrului evreiesc principal din Argentina. Îngrijorat de implicațiile politice și istorice ale găsirii acestor documente, Robles a dorit ca deschiderea cutiilor să se facă în prezența comunității evreiești. Pe 9 mai, împreună cu Jonathan Karszenbaum, directorul muzeului Holocaustului din Buenos Aires, și cu președintele Curții, Horacio Rosatti, cutiile au fost deschise oficial.

„Nu puteam nici măcar să-mi înregistrez propriile emoții din cauza stranietății momentului”, a spus Karszenbaum, nepot al unor supraviețuitori ai Holocaustului.

Argentina și trecutul incomod cu naziștii

Descoperirea survine într-un moment în care președintele Javier Milei, cunoscut pentru susținerea sa față de Israel și interesul personal pentru iudaism, a deschis publicului accesul la sute de documente declasificate despre activitățile naziste în țară. Emiliano Díaz, purtător de cuvânt al guvernului, a subliniat: „Guvernul Argentinei este hotărât să aducă la lumină aceste aspecte ale trecutului nostru.”

Argentina, țară cu cea mai mare comunitate evreiască din America Latină, a fost și un refugiu cunoscut pentru criminali de război naziști. Adolf Eichmann și Josef Mengele au ajuns aici după 1945, protejați de regimul Perón.

Carnetele, nava japoneză și raidul uitat

Potrivit Curții Supreme, materialele au ajuns în Argentina în 1941, la bordul unei nave japoneze, sub forma unui transport de 83 de pachete trimise de ambasada Germaniei din Tokyo. Acestea au fost confiscate de vama argentiniană, de teama unor implicații asupra neutralității țării în război. Însă istoricul Julio Mutti susține că acea poveste este un amestec între două episoade separate: sosirea navei și un raid efectuat la o lună distanță asupra unor organizații naziste clandestine.

În realitate, potrivit unei investigații din ziarul La Prensa din 1941, carnetele au fost găsite în timpul descinderilor asupra Asociației Germane a Sindicatelor și altor organizații naziste din Buenos Aires, care continuau să opereze în ciuda interdicției oficiale.

De ce au rămas ascunse atâta timp?

Carnetele roșii au fost văzute de mai multe persoane în ultimele decenii. Un arhivist spune că le-a descoperit acum zece ani, iar un jurist din Buenos Aires, Alberto Garay, își amintește cum le-a văzut încă din anii '70: „Erau legate cu sfoară și aveau svastici imprimate. Am întrebat: 'Ce aveți aici?' și mi s-a răspuns: 'Nu atinge!'”.

Motivul pentru care Curtea nu le-a făcut publice mai devreme rămâne neclar.

O piesă de puzzle, chiar și după 80 de ani

În iunie, Curtea a anunțat că documentele sunt în curs de digitizare și catalogare. Istoricii consultați de Reuters sunt de părere că materialele nu aduc informații cu totul noi, dar completează imaginea legăturilor dintre regimul nazist și comunitatea germană din Argentina.

„Pentru istorici, fiecare piesă de mozaic contează”, a spus Holger Meding, de la Universitatea din Köln.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Mutarea zilei Vezi toate articolele
x close