Contextul dosarului

Excepția a fost ridicată din oficiu de Judecătoria Alexandria, într-un proces penal ce avea ca obiect trimiterea în judecată a unui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 335 alin. (2) din Codul penal – conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană al cărei permis fusese suspendat. Instanța a apreciat că textul contestat, prin care se stabilea anularea permisului în caz de condamnare definitivă pentru anumite infracțiuni rutiere, ar putea încălca drepturi constituționale, precum libertatea economică, dreptul la un nivel de trai decent și condițiile restrângerii exercițiului unor libertăți fundamentale.

Judecătoria a invocat faptul că, în practică, nu se face întotdeauna o distincție clară între situațiile în care suspendarea dreptului de a conduce se aplică pentru contravenții sau pentru infracțiuni, iar ulterior anularea permisului apare ca o sancțiune suplimentară.

Poziția Ministerului Public

În fața Curții Constituționale, reprezentanta Ministerului Public a cerut respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența CCR și arătând că dispozițiile invocate din Constituție nu au legătură cu cauza. Procurorul a făcut referire la decizia Curții Constituționale nr. 280/2014, unde instanța de contencios constituțional a stabilit deja limite clare privind regimul sancțiunilor rutiere și raportul acestora cu drepturile fundamentale.

Citește și: Aplicaţie pentru a afla câte puncte de penalizare ai şi când expiră suspendarea permisului auto

Argumentele Curții

CCR a analizat cadrul legal și a constatat că anularea permisului de conducere nu este o măsură ce intră în atribuțiile instanțelor de judecată, ci o măsură tehnico-administrativă pe care o dispune poliția rutieră, în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare. Procedura este reglementată prin Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, adoptat prin HG nr. 1.391/2006, care stabilește clar că șeful serviciului poliției rutiere dispune anularea permisului, în baza hotărârii judecătorești.

Judecătorii constituționali au mai arătat că, potrivit Codului de procedură penală, instanța soluționează cauza penală prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, dar nu are competența să aplice măsuri administrative legate de dreptul de a conduce. Prin urmare, sesizarea privind neconstituționalitatea textului de lege nu avea legătură directă cu soluționarea procesului penal aflat pe rolul Judecătoriei Alexandria.

CCR a subliniat că, potrivit legii sale de funcționare, poate analiza doar acele dispoziții care sunt efectiv aplicabile în soluționarea cauzei, condiție care în speță nu a fost îndeplinită.

Decizia finală

În unanimitate, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Prin această decizie, instanța supremă în materie constituțională a confirmat că regimul anulării permiselor de conducere rămâne de competența poliției rutiere, în baza unei hotărâri definitive de condamnare pentru infracțiuni precum conducerea fără permis, conducerea sub influența alcoolului sau refuzul de a se supune testării.

Hotărârea este definitivă și general obligatorie, urmând să fie comunicată Judecătoriei Alexandria și publicată în Monitorul Oficial.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.