Magazinele din Marea Britanie au început să încuie ciocolata în cutii antifurt
25 Februarie 2026
Urme de viață pe Marte? Roverul Perseverance descoperă indicii în craterul Jezero.
Un eșantion colectat de roverul Perseverance al NASA, format din roci vechi de miliarde de ani provenite din sedimentele de pe fundul unui lac marțian, conține posibile urme de viață microbiană antică pe Marte, potrivit oamenilor de știință. Totuși, mineralele identificate în probă se pot forma și prin procese nebiologice, transmite Reuters.
Descoperirea, publicată miercuri într-un studiu științific, reprezintă una dintre cele mai solide dovezi de până acum privind posibilitatea ca planeta vecină a Pământului să fi găzduit vreodată viață.
De la amartizarea sa în 2021, roverul cu șase roți explorează craterul Jezero – un bazin aflat în emisfera nordică a planetei, unde acum miliarde de ani a existat un lac – în căutarea unor semne de viață străveche. Perseverance colectează mostre de rocă și regolit, analizându-le cu instrumentele de la bord.
Proba descrisă recent, numită Sapphire Canyon, a fost extrasă din formațiunea stâncoasă Bright Angel, alcătuită din roci sedimentare fine și conglomerate. Studiul, coordonat de Joel Hurowitz, planetolog la Stony Brook University și publicat în revista Nature, indică detectarea unui posibil „biosignature” (indicator al vieții) în rocile sedimentare vechi de miliarde de ani.
Cercetătorii au identificat două minerale – vivianit (fosfat de fier) și greigit (sulfură de fier) – care par să fi rezultat din reacții chimice între nămol și materie organică aflată în acel sediment. „Pe Pământ, astfel de reacții sunt adesea declanșate de activitatea microbiană, microbii consumând materia organică și generând aceste minerale ca produs secundar al metabolismului lor”, a explicat Hurowitz.
Cu toate acestea, el a atras atenția că procese chimice abiotice ar putea produce efecte similare, iar datele disponibile nu permit, deocamdată, excluderea acestui scenariu.
Mostra Sapphire Canyon a fost colectată în iulie 2024, de pe marginea văii antice Neretva Vallis, o fostă albie fluvială care alimenta cu apă craterul Jezero acum peste 3,5 miliarde de ani.
„Această probă oferă un nou exemplu de posibil biosignature pe care comunitatea științifică îl poate studia pentru a înțelege dacă este cu adevărat rezultatul activității biologice sau doar un efect al proceselor naturale care imită viața”, a spus Hurowitz. „În cele din urmă, cercetări suplimentare și, eventual, aducerea eșantionului pe Pământ ar putea confirma sau infirma ipoteza existenței vieții pe Marte.”
