România are cea mai redusă rată de utilizare a inteligenței artificiale generative din Uniunea Europeană, într-un moment în care Fondul Monetar Internațional avertizează că tehnologia va transforma o mare parte a locurilor de muncă.
Numai 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în 2025, potrivit datelor Eurostat. Media Uniunii Europene a fost de aproximativ 32,7%.
România se află astfel pe ultimul loc în UE, chiar și în urma Italiei, unde 19,9% dintre persoanele din aceeași categorie de vârstă au utilizat asemenea instrumente.
Datele apar într-un moment în care FMI avertizează asupra efectelor pe care inteligența artificială le va avea asupra pieței europene a muncii.
Aproximativ 60% dintre angajații economiilor europene avansate lucrează în ocupații puternic expuse inteligenței artificiale, potrivit unei analize prezentate miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană.
Expunerea nu înseamnă însă că toate aceste locuri de muncă vor dispărea. În numeroase profesii, inteligența artificială poate prelua activitățile repetitive și îi poate ajuta pe angajați să lucreze mai repede. În alte cazuri, automatizarea poate reduce necesarul de personal sau poate elimina o parte dintre posturile de început.
FMI estimează că inteligența artificială ar putea majora productivitatea Europei cu aproximativ 1% în următorii cinci ani. Câștigurile nu vor fi însă distribuite uniform.
Economiile și companiile care investesc în tehnologie și în pregătirea angajaților vor beneficia mai mult, în timp ce statele rămase în urmă riscă să suporte costurile automatizării fără să obțină toate avantajele.
Rata redusă de utilizare a inteligenței artificiale nu înseamnă că locurile de muncă din România sunt protejate de automatizare. Dimpotrivă, lipsa competențelor poate face angajații mai vulnerabili.
Companiile pot introduce sisteme de automatizare chiar dacă majoritatea salariaților nu sunt familiarizați cu ele. În acest scenariu, diferența dintre angajații care știu să folosească inteligența artificială și cei care nu au asemenea competențe poate crește rapid.
Printre ocupațiile cele mai expuse se află cele care presupun prelucrarea informațiilor, redactarea documentelor, introducerea datelor, realizarea rapoartelor și comunicarea standardizată cu clienții.
Sunt vizate activități din administrație, contabilitate, servicii financiare, relații cu clienții, marketing, traduceri, presă și tehnologia informației. În cele mai multe dintre aceste domenii, inteligența artificială va modifica mai întâi sarcinile angajaților și abia ulterior numărul de posturi.
Un risc special există în cazul locurilor de muncă destinate persoanelor aflate la începutul carierei. Sarcinile încredințate în mod tradițional angajaților fără experiență sunt adesea cele mai ușor de automatizat.
Dacă firmele renunță la o parte dintre aceste posturi, tinerilor le va fi mai greu să intre pe piața muncii și să acumuleze experiența necesară pentru poziții mai avansate.
În același timp, angajații care folosesc inteligența artificială pentru a-și crește productivitatea pot obține salarii mai mari și acces la locuri de muncă mai bine plătite. Piața muncii riscă astfel să se împartă între persoanele care lucrează împreună cu noile sisteme și cele ale căror sarcini pot fi preluate de acestea.
Extinderea inteligenței artificiale nu are efecte numai asupra locurilor de muncă. Centrele de date consumă deja aproximativ 3% din electricitatea utilizată în Europa, potrivit FMI, iar cererea ar urma să crească puternic.
Instituția recomandă investiții în rețele electrice și o integrare mai profundă a pieței europene a energiei. Europa trebuie, de asemenea, să reducă dependența de tehnologiile dezvoltate în Statele Unite și China.
Pentru România, provocarea este dublă: creșterea utilizării inteligenței artificiale în economie și pregătirea angajaților pentru schimbările produse de aceasta.
Procentul de 60% indicat de FMI se referă la economiile europene avansate și nu reprezintă o estimare separată pentru România. Datele Eurostat arată însă că România pornește în această transformare de pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială.
