Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și unul dintre cei mai influenți politicieni români de la Bruxelles, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan candidat pentru funcția de prim-ministru. Economistul în vârstă de 44 de ani are acum la dispoziție zece zile pentru a propune o echipă guvernamentală și pentru a încerca să obțină votul de încredere al Parlamentului.
Misiunea sa începe însă fără existența unei majorități parlamentare clare. Președintele a recunoscut, după consultările de la Cotroceni, că partidele nu au reușit să contureze o formulă stabilă de guvernare.
Mureșan este un politician cu o carieră construită aproape integral în instituțiile europene. Are experiență în negocierile privind bugetul Uniunii Europene, PNRR și finanțarea Republicii Moldova, dar nu a condus până acum un minister, o administrație locală sau o altă instituție executivă importantă din România.
Economist format la București și Berlin
Siegfried Mureșan s-a născut la 20 septembrie 1981, la Hunedoara, având o mamă de origine germană și un tată român.
A absolvit Academia de Studii Economice din București în 2004, după care și-a continuat pregătirea în Germania, unde a obținut un master în economie și management la Universitatea Humboldt din Berlin.
În 2006 a participat la programul internațional de burse al Bundestagului. Ulterior, a lucrat aproximativ trei ani în Parlamentul german, în calitate de consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene.
Această perioadă i-a oferit acces direct la mecanismele prin care Germania își construiește pozițiile în negocierile europene, dar a contribuit și la profilul său de tehnocrat apropiat mai degrabă de instituțiile occidentale decât de administrația românească.
Ascensiunea prin structurile Partidului Popular European
În 2011, Mureșan a ajuns la sediul central al Partidului Popular European, unde a lucrat drept consilier politic pentru probleme economice și sociale. În 2014 a devenit consilier politic principal, iar în 2015 a fost numit purtător de cuvânt al PPE.
A intrat în Parlamentul European în 2014, fiind ales inițial pe lista Partidului Mișcarea Populară. Anterior fusese membru al PDL, iar în 2018 a trecut la Partidul Național Liberal.
Mureșan se află în prezent la al treilea mandat de europarlamentar. Este vicepreședinte al Partidului Popular European și vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, cea mai mare familie politică de la nivelul Uniunii.
Poziția sa în interiorul PPE îi oferă relații directe cu lideri precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și numeroși șefi de guvern din familia popularilor europeni.
Românul implicat în negocierea marilor bugete ale Uniunii
Activitatea lui Siegfried Mureșan s-a concentrat în special asupra finanțelor europene. El a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetele Uniunii din 2018 și 2024, fiind singurul europarlamentar român care a îndeplinit de două ori această responsabilitate.
De asemenea, a participat la negocierea legislației prin care a fost creat Mecanismul de Redresare și Reziliență, instrumentul european de aproximativ 700 de miliarde de euro din care sunt finanțate planurile naționale de redresare, inclusiv PNRR-ul României.
A fost implicat și în adoptarea capitolelor REPowerEU, destinate reducerii dependenței energetice a Europei față de Rusia, precum și în negocierile privind finanțarea Pactului Verde European și aderarea Croației la zona euro.
În prezent, Mureșan este unul dintre coraportorii Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034. Parlamentul European susține un buget mai mare, care să permită finanțarea apărării și competitivității fără diminuarea banilor destinați agriculturii și politicii de coeziune.
Această experiență poate deveni principalul său atu într-un moment în care România trebuie să negocieze bani europeni, să reducă deficitul bugetar și să evite pierderea ratingului recomandat investițiilor.
Legătura strânsă cu Republica Moldova
Siegfried Mureșan conduce și Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova. El a fost coraportor pentru Facilitatea de Reformă și Creștere destinată Republicii Moldova, un pachet financiar european de 1,9 miliarde de euro.
Pentru sprijinul acordat parcursului european al Chișinăului, președinta Maia Sandu i-a conferit, în 2021, Ordinul de Onoare al Republicii Moldova.
Pozițiile sale sunt clar proeuropene, pro-NATO și favorabile continuării sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. Acest profil îi asigură susținere la Bruxelles, dar îl transformă în același timp într-o țintă pentru partidele suveraniste și pentru formațiunile ostile sprijinului acordat Ucrainei.
Punctul slab: lipsa experienței executive în România
Principala vulnerabilitate a premierului desemnat este lipsa experienței administrative interne. Mureșan nu a fost ministru, parlamentar național, primar sau șef al unei instituții publice din România.
A lucrat în Bundestag, în structurile PPE și în Parlamentul European, ceea ce îl recomandă pentru negocieri internaționale și pentru dosare bugetare complexe. Conducerea Guvernului presupune însă administrarea zilnică a ministerelor, coordonarea aparatului public și negocierea permanentă cu partide care au interese electorale divergente.
Tocmai aici se află cea mai grea probă a sa. În Parlament nu există, în acest moment, cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. PNL, USR și UDMR nu pot asigura singure majoritatea, iar PSD a anunțat că nu va susține un Executiv din care nu face parte.
Reuters notează că instabilitatea politică pune presiune inclusiv asupra ratingului suveran al României. Fitch și Moody’s urmăresc capacitatea țării de a adopta bugetul pentru 2027 și de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Standard & Poor’s are programată o nouă evaluare a României pentru 2 octombrie.
Siegfried Mureșan intră astfel în cea mai dificilă negociere a carierei sale. Până acum a negociat bugete și regulamente între instituțiile Uniunii Europene. De această dată trebuie să negocieze chiar existența propriului guvern.