România intră în „Carpathian Eight”. Acorduri de peste un miliard de euro pentru energie și infrastructură

România se alătură unei noi structuri regionale de cooperare economică și de securitate, lansată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Carpathian Eight” – C8 – reunește Ucraina, România, Polonia, Serbia, Slovacia, Cehia, Austria și Ungaria, cu participarea instituțiilor Uniunii Europene.

Prima reuniune a formatului, organizată în vestul Ucrainei, s-a încheiat cu semnarea a 50 de acorduri comerciale și de investiții, cu o valoare cumulată de peste un miliard de euro. Mai mult de jumătate dintre înțelegeri privesc sectorul energetic, în special proiectele solare și eoliene, potrivit informațiilor transmise de Zelenski și citate de Reuters.

Deocamdată, însă, autoritățile nu au publicat lista completă a celor 50 de acorduri, companiile semnatare, valoarea fiecărui proiect sau calendarul investițiilor. Nu poate fi stabilit astfel câte dintre înțelegeri privesc direct România și nici dacă toate reprezintă contracte ferme, cu finanțarea deja asigurată.

O miză mult mai mare: 95 de proiecte de 42,5 miliarde de euro

Datele prezentate ulterior de Președinția Ucrainei arată că portofoliul discutat în cadrul Forumului Economic Carpatic este mult mai mare decât valoarea acordurilor semnate.

În total, au fost prezentate 95 de proiecte evaluate la peste 42,5 miliarde de euro, în energie, industrie, producție, tehnologii, transport și logistică, infrastructură, sectorul agroalimentar, sănătate și materiale de construcții. Dintre acestea, 55 de proiecte, în valoare de aproximativ opt miliarde de euro, provin din regiunea carpatică a Ucrainei.

Această sumă de 42,5 miliarde de euro reprezintă însă un portofoliu de proiecte propuse investitorilor, nu bani deja alocați. În mod similar, valoarea de peste un miliard de euro anunțată pentru cele 50 de acorduri nu trebuie confundată automat cu investiții deja începute sau cu contracte publice atribuite.

Forumul a reunit aproape 1.400 de participanți din 25 de țări, între care reprezentanți ai administrațiilor centrale și locale și aproximativ 400 de companii din statele C8, potrivit Președinției Ucrainei.

Energie solară, eoliană, stocare și noi interconectări

Aproximativ jumătate din portofoliul de investiții este reprezentat de proiecte energetice. Zelenski a enumerat centrale solare și eoliene, capacități de stocare, noi interconectări între sistemele naționale și utilizarea marilor depozite subterane de gaze ale Ucrainei.

Una dintre propunerile prezentate este crearea unui cluster eolian carpatic cu o putere de 1,5 GW.

„Carpații ar putea deveni un furnizor de energie pentru Uniunea Europeană, nu doar o regiune de tranzit”, a declarat liderul ucrainean.

Pentru România, miza principală este conectarea mai puternică a rețelelor electrice și de gaze din regiune. Investițiile în interconectări ar putea permite tranzitul unei cantități mai mari de energie între Ucraina, România și statele Europei Centrale, dar și integrarea noilor capacități regenerabile.

Președintele Nicușor Dan a susținut că statele C8 trebuie să-și lege economiile prin infrastructură rutieră și energetică.

„Trebuie să conectăm țările noastre prin drumuri și rețele energetice, pentru a avea o rețea energetică comună”, a declarat președintele României, potrivit comunicatului ucrainean.

România propune cooperare în energia nucleară

România și-a prezentat și experiența acumulată în domeniul nuclear. Nicușor Dan a afirmat că țara noastră dispune de specialiști și de aproximativ 50 de ani de experiență tehnologică și inginerească în acest sector.

Bucureștiul este dispus să participe la schimburi de tehnologie și de experiență cu Ucraina și cu celelalte state ale regiunii carpatice, potrivit relatărilor presei ucrainene.

România ar putea fi implicată inclusiv prin companiile și instituțiile care lucrează în jurul centralei de la Cernavodă, al producției de combustibil nuclear și al viitoarelor reactoare modulare mici. Niciun asemenea contract concret nu a fost însă anunțat în cadrul reuniunii.

Președintele României a vorbit și despre atragerea investițiilor în industria de apărare, susținând că țara dispune de capacități de producție și de personal calificat, dar că sectorul a fost administrat necorespunzător în ultimele trei decenii.

Drumurile, căile ferate și porturile – miza românească a C8

Pe componenta de transport, liderii au indicat drept priorități drumurile, căile ferate, porturile și infrastructura logistică transfrontalieră.

Pentru România, noul format poate deveni important prin coridoarele care leagă Ucraina de Portul Constanța și de piețele europene. De la începutul războiului, România a devenit una dintre principalele rute alternative pentru mărfurile ucrainene, prin porturile dunărene, punctele de frontieră și infrastructura feroviară și rutieră.

C8 ar putea susține investiții în:

• creșterea capacității punctelor de frontieră dintre România și Ucraina;
• modernizarea legăturilor feroviare și rutiere;
• dezvoltarea porturilor dunărene și a Portului Constanța;
• construirea unor noi interconectări electrice;
• integrarea capacităților solare, eoliene și de stocare;
• transportul mărfurilor ucrainene către centrul și vestul Europei.

Aceste direcții se află însă, în acest moment, la nivelul obiectivelor generale. Autoritățile nu au identificat public proiectele românești incluse între cele 50 de acorduri și nici sumele care ar urma să revină investițiilor de pe teritoriul României.

Nu este încă o organizație economică propriu-zisă

„Carpathian Eight” nu este, cel puțin în forma anunțată, o nouă organizație internațională cu buget propriu, tratat constitutiv sau instituții permanente. Este un format de cooperare politică și economică menit să faciliteze proiectele comune și atragerea finanțărilor europene și private.

Noua structură apare pe fondul războiului din Ucraina, al reconfigurării rutelor comerciale și al eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența energetică de Rusia.

Succesul său va depinde însă de transformarea memorandumurilor și proiectelor prezentate în investiții finanțate, autorizate și executate. Pentru România, primul test va fi publicarea listei acordurilor și identificarea proiectelor care aduc efectiv bani în interconectări energetice, infrastructură de transport și capacități industriale.