Deficitul: „Haideți să fim serioși”

Isărescu a subliniat că prioritatea absolută este reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

„Când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% - și vedeți că nu este o treabă ușoară - începem să discutăm despre un termen. Până atunci și inflația va fi marginal mai ridicată. N-avem cum s-o dăm în jos, că e deficitul țării.”

Guvernatorul a criticat discursurile alarmiste privind datoria publică: „Nu agreez deloc bucuria unora care vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit. Deci trebuie să fie finanțat. Dacă nu e finanțat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor.”

El a insistat că datoria a fost contractată „în numele țării” și că România are de decenii sectoare publice subfinanțate cronic, precum sănătatea, educația sau apărarea: „Haideți să fim serioși despre problema deficitului și a datoriei.”

Citește și: BNR menține dobânda la 6,50% în timp ce economia încetinește puternic

Zona euro: „Probabil discutăm peste cinci ani”

În ceea ce privește aderarea la moneda unică, Isărescu a spus că România poate avea o discuție realistă doar după corecția fiscală: „Probabil că dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani, funcționează, probabil că discutăm cinci ani despre intrarea în zona euro.”

Guvernatorul a atras atenția că reducerea datoriei publice sub 60% din PIB va necesita mai mulți ani: „După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul, că altfel, aritmetic, n-ai cum să ajungi la situația asta.”

Isărescu a respins ideea că sistemul bancar s-ar fi opus aderării la euro: „În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro.”

Plan logistic deja stabilit: traseul mașinilor de valori

Guvernatorul a dezvăluit că până în 2018 existau planuri concrete pentru trecerea la euro, inclusiv organizarea logistică a introducerii numerarului: „Până în 2018 am avut ședințe ale unui comitet de trecere la euro. Aveam prin 2017 și programul pe unde să oprească mașinile de transport valori care să aducă numerar: la Oradea, la Cluj, la Sibiu și așa mai departe, să depună bancnotele.”

El a precizat că ultima discuție oficială pe acest subiect a avut loc la Academia Română: „Ultima ședință am făcut-o la Academia Română cu premierul Viorica Dăncilă, cu toate partidele politice, în 2018, și am vorbit despre intrarea în zona euro.”

Ulterior, contextul s-a schimbat radical a mai explicat Isărescu și a mai adăugat că: „A apărut pandemia, a apărut războiul.”

Dobânda-cheie rămâne la 6,5%: „A menține e tot o decizie”

Referindu-se la decizia BNR de a păstra dobânda-cheie la 6,5%, Isărescu a precizat că menținerea nivelului actual nu înseamnă lipsă de acțiune: „Decizia este să menținem. A menține o decizie nu e lipsă de decizie.”

El a explicat că o majorare ar fi adâncit recesiunea, iar o reducere ar fi afectat credibilitatea băncii centrale: „N-avem motive să majorăm. Nu făceam decât să adâncim recesiunea. Dar dacă reducem, cine ne mai crede?”

Mesajul transmis de guvernator este clar: stabilitatea fiscală este condiția esențială pentru scăderea durabilă a inflației și pentru orice calendar realist de adoptare a monedei euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.