BNR: De ce scade puterea de cumpărare, deși masa monetară crește

Banii din economie cresc pe hârtie, dar scad în realitate. Semnal important din datele BNR pentru martie 2026

Datele publicate de Banca Națională a României pentru luna martie 2026 arată o evoluție care, la prima vedere, pare pozitivă, dar care ascunde o problemă importantă: banii din economie cresc în termeni nominali, însă pierd din valoare în termeni reali, sub presiunea inflației.

Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la 793,5 miliarde lei la finalul lunii martie, în creștere cu 0,5% față de februarie și cu 7,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Ajustată însă cu inflația, aceasta a scăzut atât lunar (-0,3%), cât și anual (-2,4%).

Mai mulți bani, dar mai puțină putere de cumpărare

Această diferență între creșterea nominală și scăderea reală arată că economia este alimentată cu lichiditate, dar puterea de cumpărare a acestor bani se erodează.

Pe componente, masa monetară restrânsă (M1) a crescut modest, cu doar 0,1% într-o lună și 6,3% anual, în timp ce depozitele pe termen scurt au avansat mai rapid, cu 1,1% față de februarie și 8,7% față de anul trecut.

În același timp, numerarul în circulație a scăzut ușor față de luna anterioară, dar rămâne în creștere anuală, semn că utilizarea cash-ului nu dispare, chiar dacă sistemul bancar atrage mai multe resurse.

Creditarea continuă să crească, dar cu dezechilibre

Creditul acordat sectorului privat a urcat la 453,8 miliarde lei, în creștere cu 1,1% față de februarie și cu 7,1% față de martie 2025.

Structura creditării arată însă diferențe importante.

Creditul în lei, care reprezintă aproximativ două treimi din total, a crescut moderat, în timp ce creditul în valută a avansat mult mai rapid, cu peste 15% anual. Această evoluție indică o revenire a apetitului pentru finanțarea în valută, în special în zona companiilor.

Pentru populație, creditele în lei continuă să crească, în timp ce cele în valută sunt în scădere, ceea ce arată o diferențiere clară între comportamentul gospodăriilor și cel al firmelor.

Statul se împrumută mai mult

Un alt semnal important vine din zona finanțării statului.

Creditul guvernamental a crescut cu 1,8% într-o singură lună și cu 11,6% față de anul trecut, ajungând la aproape 280 de miliarde de lei.

Această evoluție confirmă presiunea tot mai mare pe finanțarea deficitului bugetar și dependența crescută de sistemul bancar.

Depozitele cresc, dar banii migrează spre valută

Depozitele totale ale rezidenților au ajuns la 673,1 miliarde lei, în creștere cu 0,7% față de februarie și cu 7% față de anul trecut.

Și aici apare însă același fenomen ca la masa monetară: în termeni reali, depozitele sunt în scădere.

Mai mult, structura acestora arată o tendință clară: banii se mută treptat din lei în valută.

Depozitele în lei au crescut mai lent, cu doar 4,9% anual, în timp ce depozitele în valută au avansat cu aproape 12%. La nivelul populației, depozitele în lei chiar au scăzut față de luna anterioară, în timp ce cele în valută au continuat să crească.

Ce arată, de fapt, datele

În ansamblu, datele BNR indică o economie în care lichiditatea există, dar este afectată de inflație și de schimbări de comportament.

Pe de o parte, creditarea și depozitele cresc, ceea ce arată că activitatea economică nu este blocată. Pe de altă parte, scăderea în termeni reali și orientarea către valută sugerează o erodare a încrederii în moneda națională și o presiune latentă în sistem.

În același timp, creșterea finanțării statului și a creditului în valută arată acumularea unor riscuri care pot deveni relevante în perioade de instabilitate.

Semnalul real: banii sunt mai mulți, dar mai „slabi”

Mesajul de fond este clar: în economie circulă mai mulți bani, dar aceștia valorează mai puțin.

Pentru populație, asta înseamnă că economiile cresc mai lent decât prețurile. Pentru companii, înseamnă costuri mai mari și o presiune mai mare pe finanțare.

Iar pentru economie, în ansamblu, este un semnal că echilibrul rămâne fragil.