Uniunea Europeană pregătește o schimbare importantă pentru companiile care au depășit dimensiunea unui IMM, dar nu pot fi tratate, realist, ca mari corporații. Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind introducerea unei noi categorii de întreprinderi - așa-numitele small mid-cap companies, adică firme mici de tip mid-cap, plasate între IMM-uri și marile companii. Scopul este simplu: firmele care cresc să nu fie lovite brusc de un munte de obligații administrative doar pentru că au trecut de un prag statistic.
Ce companii vor intra în noua categorie
Noua categorie va include, în principiu, companiile cu mai puțin de 1.000 de angajați și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: fie au o cifră de afaceri de până la 200 de milioane de euro, fie au active totale de până la 172 de milioane de euro.
Pragurile agreate politic sunt mai generoase decât cele propuse inițial de Comisia Europeană. Executivul comunitar propusese o limită de 750 de angajați, o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro și active totale de 129 de milioane de euro. Parlamentul European a împins însă limitele mai sus, argumentul fiind că firmele aflate în creștere au nevoie de spațiu pentru a se dezvolta, nu de o frână administrativă pusă exact în momentul în care încep să devină mai competitive.
Practic, Bruxellesul încearcă să acopere o zonă gri a economiei europene: companiile care nu mai sunt IMM-uri, dar nici nu au resursele administrative, juridice și financiare ale marilor grupuri.
De ce contează această schimbare pentru firme
În prezent, o companie care depășește pragurile de IMM poate ajunge într-o situație de tip „cliff-edge”, adică într-un salt brusc de obligații. Pe hârtie, firma a crescut. În practică, creșterea poate veni la pachet cu raportări suplimentare, proceduri mai greoaie, costuri administrative mai mari și acces mai dificil la unele facilități.
Noua legislație urmărește să evite exact această ruptură. Ideea este ca firmele care trec de statutul de IMM să beneficieze, în continuare, de o parte dintre simplificările rezervate până acum întreprinderilor mici și mijlocii. Altfel spus, Uniunea Europeană recunoaște că o companie cu 700, 800 sau 900 de angajați nu este automat un gigant care își permite departamente întregi pentru fiecare obligație de conformare.
Este o schimbare cu impact direct asupra competitivității. Într-o economie europeană acuzată frecvent că produce prea multă reglementare și prea puțină viteză, noua categorie SMC ar trebui să funcționeze ca un pod între IMM-uri și marile companii.
Ce obligații vor fi simplificate
Acordul provizoriu prevede extinderea unor exceptări și reguli simplificate, disponibile până acum pentru IMM-uri, către noua categorie de companii small mid-cap.
Printre domeniile vizate se află obligațiile de evidență prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor, în situațiile în care prelucrarea datelor nu este susceptibilă să genereze un risc ridicat pentru drepturile persoanelor vizate. Cu alte cuvinte, nu toate firmele aflate în creștere vor fi tratate ca și cum ar gestiona, automat, operațiuni de date cu risc major.
O altă modificare importantă vizează Regulamentul privind prospectul. Companiile small mid-cap ar urma să poată accesa piețele de creștere pentru IMM-uri și să beneficieze de reguli mai simple de publicare a prospectelor. Pentru firmele care caută finanțare, acest lucru poate însemna costuri mai mici și proceduri mai puțin complicate.
În cazul Regulamentului privind bateriile, pragul cifrei de afaceri pentru exceptările legate de obligațiile de due diligence urmează să crească de la 150 de milioane de euro la 200 de milioane de euro. În plus, frecvența raportărilor publice va fi redusă.
Noua categorie va fi introdusă și în legislația privind gazele fluorurate, instrumentele de apărare comercială în anchetele antidumping și antisubvenție, Directiva privind piețele instrumentelor financiare - MiFID - și Directiva privind reziliența entităților critice.
Mai puțină birocrație, dar nu o scutire generală
Important este că noul regim nu înseamnă eliminarea obligațiilor pentru aceste companii. Nu vorbim despre o derogare generală de la regulile europene, ci despre o adaptare a cerințelor la dimensiunea reală a firmelor.
Pentru companiile aflate între IMM-uri și marile întreprinderi, diferența poate fi însă semnificativă. Mai puține raportări inutile, proceduri mai simple și praguri mai realiste pot însemna bani economisiți, timp câștigat și o șansă mai mare de extindere.
Este exact tipul de măsură pe care mediul de afaceri european îl cere de ani de zile: reguli mai simple pentru firmele care vor să crească, nu sancționarea lor cu birocrație suplimentară imediat ce încep să devină mai mari.
Legătura cu raportul Draghi și competitivitatea Europei
Introducerea unor măsuri speciale pentru companiile small mid-cap a fost recomandată și în raportul Draghi privind competitivitatea Uniunii Europene, dar și în raportul Letta privind viitorul pieței unice.
Mesajul acestor rapoarte a fost că Europa are nevoie de companii care pot crește mai repede și pot concura mai eficient la nivel global. Problema este că multe firme europene rămân blocate între două lumi: prea mari pentru facilitățile IMM-urilor, dar prea mici pentru a se comporta ca multinaționalele cu resurse vaste.
Noua categorie încearcă să răspundă tocmai acestei probleme. În loc ca firmele în creștere să fie împinse într-un regim administrativ prea greu, ele vor putea beneficia de reguli proporționale cu dimensiunea lor.
Când ar putea intra în vigoare noile reguli
Acordul este, deocamdată, provizoriu. Pentru a deveni lege, el trebuie adoptat formal de Parlamentul European și de Consiliu.
După adoptarea formală și publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, regulamentul se va aplica după 20 de zile. În cazul directivei, statele membre vor avea la dispoziție 15 luni pentru a transpune noile prevederi în legislația națională.
Comisia Europeană va trebui, în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a noilor acte legislative, să prezinte un raport privind pragurile stabilite pentru companiile small mid-cap și impactul acestora asupra poverii administrative suportate de firme. Există și posibilitatea revizuirii acestor praguri, dacă efectele din economie vor arăta că ajustările sunt necesare.
Pentru companiile europene aflate în creștere, inclusiv pentru firmele românești care au depășit statutul de IMM, dar nu au ajuns la dimensiunea marilor grupuri, schimbarea poate fi una importantă. Nu spectaculoasă la prima vedere, dar cu efecte concrete: mai puțină birocrație, acces mai simplu la finanțare și o tranziție mai lină de la firmă medie la companie mare.