Românii au început să reducă și cheltuielile pentru mesele luate în oraș. După semnalele venite din turism, comerț și industria vinului, rezultatele celui mai mare operator de restaurante din România arată că prudența consumatorilor a ajuns și la fast-food.
Sphera Franchise Group, compania care operează restaurantele KFC, Pizza Hut și Taco Bell, a raportat pentru România vânzări de 322,1 milioane de lei în trimestrul al doilea din 2026, în scădere cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Declinul este cu atât mai relevant cu cât reprezintă o scădere în valoare nominală, înainte de eliminarea efectului inflației. Cu alte cuvinte, încasările au coborât chiar dacă prețurile din restaurante sunt mai mari decât în urmă cu un an.
La nivelul întregului grup, care include și operațiunile din Italia și Republica Moldova, vânzările din restaurante au scăzut tot cu 1,6% în trimestrul al doilea, la 376,6 milioane de lei, potrivit raportului semestrial publicat la Bursa de Valori București.
KFC, principalul generator de venituri al Sphera, a înregistrat în trimestrul al doilea vânzări de 323,1 milioane de lei, cu 2,2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Compania explică rezultatul prin cererea mai slabă de pe principalele sale piețe. KFC a continuat să genereze aproape 86% din vânzările totale ale grupului, astfel încât evoluția brandului cântărește decisiv în rezultatul consolidat.
Pizza Hut a avut o scădere și mai puternică. Vânzările au coborât cu 9,5%, la 23,7 milioane de lei. Sphera arată că segmentul restaurantelor cu servicii complete, denumit „casual dining”, este mai sensibil la reducerea cheltuielilor discreționare. Rezultatele au fost influențate și de procesul de optimizare a rețelei, care a inclus închiderea unor unități.
La 30 iunie 2026, grupul mai opera 22 de restaurante Pizza Hut, față de 28 de restaurante și o unitate subfrancizată la sfârșitul anului 2025.
Taco Bell pare excepția: vânzările brandului au urcat cu 10,4%, la 28,7 milioane de lei. Creșterea nu trebuie însă atribuită integral unei cereri mai mari în restaurantele existente. Compania precizează că rezultatul a fost susținut de unitățile deschise în ultimele 12 luni.
Această diferență devine vizibilă în datele privind restaurantele comparabile, adică unitățile care funcționau și în perioada de referință. Vânzările restaurantelor Taco Bell comparabile din România au scăzut cu 8% în trimestrul al doilea. Prin urmare, avansul total al brandului a venit din extinderea rețelei, nu dintr-o creștere a vânzărilor în localurile deja existente.
La nivelul întregului grup, vânzările restaurantelor comparabile au scăzut cu 4,7% în trimestrul al doilea. Declinul total a fost limitat la 1,6% tocmai prin contribuția unităților nou deschise.
În România, restaurantele KFC comparabile au avut vânzări mai mici cu 2%, în timp ce Pizza Hut a consemnat un declin de 9,5%. Datele arată astfel că slăbirea consumului este mai pronunțată decât sugerează simpla evoluție a veniturilor consolidate.
Sphera nu publică în raport o descompunere completă între numărul tranzacțiilor, valoarea bonului mediu și efectul majorărilor de preț. Din acest motiv, documentul nu permite calcularea exactă a numărului de clienți pierduți sau a cantității de produse vândute.
Totuși, combinația dintre scăderea încasărilor nominale și declinul restaurantelor comparabile indică o reducere reală a consumului. Extinderea rețelei a mascat parțial această evoluție.
Pe ansamblul primelor șase luni, vânzările Sphera din România au crescut cu 1,5%, la 648,2 milioane de lei. Avansul este însă mult sub creșterea prețurilor.
Compania arată că inflația s-a menținut peste 10% în România în cea mai mare parte a primului semestru, față de o medie anuală de aproximativ 6% luată în calcul atunci când a fost construit bugetul pentru 2026.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în iulie, prețurile din categoria „restaurante, cafenele și cantine” erau cu 10,76% mai mari decât cu un an înainte. În aceste condiții, o creștere nominală de numai 1,5% a vânzărilor semestriale indică o contracție în termeni reali.
Comparația nu reprezintă însă o măsurare exactă a volumului vândut, deoarece rezultatele companiei sunt influențate și de modificarea rețelei, de mixul produselor și de comportamentul diferit al clienților de la un brand la altul.
Sphera pune evoluția pe seama presiunii exercitate asupra veniturilor gospodăriilor de inflație, majorarea TVA, liberalizarea prețurilor la energie și incertitudinea fiscală.
Compania avertizează că aceste condiții pot conduce, în a doua jumătate a anului, la reducerea frecvenței vizitelor la restaurant, diminuarea bonului mediu și orientarea consumatorilor către alternative mai ieftine.
„Măsurile fiscale adoptate în România începând cu a doua jumătate a anului 2025 – inclusiv majorarea TVA și liberalizarea prețurilor la energie – împreună cu o rată a inflației estimată la peste 10% în cea mai mare parte a S1 2026, continuă să exercite presiune asupra veniturilor disponibile ale gospodăriilor”, arată compania.
Pentru a limita efectele, Sphera a recurs la un control mai strict al costurilor și la oferte concentrate pe raportul dintre preț și cantitatea oferită.
În pofida scăderii vânzărilor, profitul operațional al restaurantelor a crescut cu 20% în trimestrul al doilea, la 32,5 milioane de lei. Cheltuielile restaurantelor au coborât cu 3,2%, mai repede decât vânzările.
Costurile cu materiile prime au fost reduse cu 6,3%, iar cele cu salariile și beneficiile angajaților au scăzut cu 2,8%. În schimb, cheltuielile de publicitate au crescut cu 20%, la 22,8 milioane de lei.
Profitul net raportat pentru întregul semestru a urcat cu 7,8%, la 13,6 milioane de lei. Această creștere trebuie însă privită în contextul unor cheltuieli nerecurente înregistrate în perioada comparabilă din 2025.
După eliminarea elementelor excepționale, profitul net normalizat a scăzut cu 22,6%, la 13,7 milioane de lei. EBITDA normalizată a coborât cu 0,6%, la 52,5 milioane de lei.
Rezultatele arată astfel o imagine în două planuri: compania a reușit să protejeze profitabilitatea raportată prin reducerea cheltuielilor, dar consumul din restaurantele existente a slăbit. Pentru economia românească, evoluția este un nou semnal că populația începe să taie nu doar din achizițiile mari, ci și din cheltuielile mai mici și mai frecvente.
