BNR, în minuta ședinței de politică monetară, arată că creșterea PIB-ului este mai temperată în acest interval decât s-a anticipat anterior, susținută și în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură și de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracționist, în condițiile în care scăderea relativ mai pronunțată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri și servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susținut membrii Consiliului, remarcând și accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial și al celui de cont curent față de perioada similară a anului anterior.

Riscuri pentru economie

Totodată, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, decurg din prelungirea războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În același timp, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și la majorările salariale recente sau potențiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. Au fost evocate însă și procedura de deficit excesiv și angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit.

Necesitatea indeplinirii țintelor și jaloanelor

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial.

S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

În comunicatul BNR se mai spuen că membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News