Nu este vorba doar despre secetă sau despre lipsa investițiilor în sistemele de irigații, ci despre un cumul de factori economici, geopolitici și climatici care vulnerabilizează agricultura românească.

O criză agricolă „nu a agriculturii, ci agricolă”

Profesorul Coșea definește actuala situație drept o criză agricolă de sistem, adică o degradare generalizată a capacității României de a produce, procesa și valorifica produsele agricole.

„România va intra într-o criză agricolă. Eu o numesc agricolă, nu a agriculturii. Vom pierde foarte mult din potențialul nostru de producție, din două motive principale: competiția neloială și lipsa unei viziuni politice asupra rolului strategic al agriculturii”, afirmă Coșea.

Primul motiv invocat este decizia Uniunii Europene de a prelungi scutirea de taxe pentru exporturile de produse agricole ucrainene, măsură care, în opinia sa, transformă fermierii români în victime ale solidarității politice.

„Producția ucraineană, intrată fără taxe pe piața europeană, este un competitor neloial pentru agricultura românească. Fermierii noștri nu pot concura la preț cu grâul ucrainean, care beneficiază de costuri de producție mult mai mici și de sprijin direct din partea partenerilor occidentali.”

Acordul Mercosur – o nouă amenințare

Un al doilea pericol, spune Coșea, vine din direcția acordului comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, care include țări cu agricultură de mare randament, precum Brazilia și Argentina.

„UE e pe cale să finalizeze acordul Mercosur, iar asta va însemna o invazie de produse agricole ieftine din America de Sud. Nu doar România, ci și Franța va fi lovită. Într-un astfel de context, producătorii noștri, deja fragili, nu vor putea concura. Vom ajunge să importăm masiv produse agricole procesate și să exportăm materie primă la prețuri minime.”

Citește și: Fermierii, sub lupa ANAF: primăriile vor transmite toate datele despre atestate și animale

Profesorul consideră că aceste două direcții – Ucraina și Mercosur – creează o presiune dublă asupra agriculturii românești, care nu dispune de infrastructura, capitalul și protecția necesare pentru a supraviețui unei competiții globale tot mai dure.

Lipsa investițiilor și absența unei strategii naționale

„România nu a avut niciodată o strategie agricolă coerentă, adaptată condițiilor actuale. Ne bazăm pe ideea că pământul nostru e fertil, dar fără apă, fără irigații, fără centre de colectare și procesare, agricultura devine o loterie climatică”, subliniază Coșea.

Deși fondurile europene există, ele nu sunt folosite eficient. „Avem bani, dar nu avem strategie. Se vorbește despre irigații de 20 de ani, dar nu s-a construit nimic semnificativ. În fiecare an pierdem zeci de mii de hectare de culturi din cauza secetei. Nu există o politică de reabilitare a canalelor, nu există o coordonare între ministere și agențiile locale”, afirmă economistul.

Această lipsă de investiții produce nu doar pierderi economice directe, ci și o deteriorare structurală a mediului rural. Fără predictibilitate și sprijin, mulți fermieri renunță la activitate, iar terenurile rămân nelucrate sau sunt cumpărate de investitori străini.

Schimbările climatice – un multiplicator de risc

România se află, potrivit profesorului Coșea, într-o zonă climatică care devine tot mai vulnerabilă la secetă.

„Intrăm într-o perioadă de secetă prelungită, iar efectele se vor resimți dramatic în sudul și estul țării. Dacă nu se intervin acum cu un program amplu de irigații, vom ajunge să cumpărăm grâu în țara care a fost odată grânarul Europei. Asta e tragedia.”

Fermierii mici și mijlocii, care nu își permit tehnologii moderne de irigare sau asigurări agricole, vor fi primii loviți. Coșea avertizează că depopularea satelor, combinată cu schimbarea regimului hidrologic, va genera o scădere abruptă a producției naționale de cereale și legume.

Agricultura – chestiune de securitate națională

„Agricultura nu e doar economie, e și securitate. Dacă pierdem controlul asupra hranei, pierdem o parte din suveranitate”, afirmă profesorul.

El consideră că statul român ar trebui să trateze agricultura ca pe un sector strategic, la fel ca energia sau apărarea.

„Nu putem vorbi despre independență economică dacă importăm mâncare. Orice țară care nu își poate hrăni populația este vulnerabilă politic și economic.”

În opinia sa, soluția ar fi un program național de refacere a capacităților agricole, bazat pe trei direcții: investiții în infrastructura de irigații, stimulente fiscale pentru procesare locală și limitarea importurilor din zone care nu respectă standardele UE.

România, de la grânarul Europei la piață de desfacere

Profesorul Mircea Coșea încheie cu o observație amară: „România a devenit o piață de desfacere pentru alții. Exportăm materie primă ieftină și importăm produse finite scumpe. Nu mai avem lanț valoric propriu. Dacă nu schimbăm această paradigmă, nu doar agricultura, ci și economia în ansamblu va deveni tot mai dependentă de decizii luate în afara țării.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.