De ce 1 Decembrie? Ziua în care „unirea” a devenit realitate, nu doar idee

Data de 1 Decembrie 1918 reprezintă momentul în care Adunarea Națională de la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei cu România. Alegerea zilei nu este întâmplătoare și nici simbolică în sine. În acel context istoric, Transilvania era ultimul element major care lipsea pentru ca proiectul României Mari să fie complet, după unirea Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918.

Proclamația de la Alba Iulia nu a fost doar un act politic, ci și un angajament moral. Liderii vremii au promis drepturi, libertăți și egalitate pentru toți cetățenii, indiferent de etnie sau religie – principii avansate chiar și pentru Europa acelei epoci. A fost pentru prima dată când unirea nu a fost doar rezultatul voinței elitei, ci expresia unei dorințe populare, a unui consens istoric.

1 Decembrie – o zi a unității, dar și a asumării istorice

Prin alegerea acestei zile drept Zi Națională, România și-a ancorat identitatea modernă în ideea că unitatea nu este un dat, ci un proces continuu. Un proiect care trebuie protejat, nu doar comemorat. O construcție politică, socială și morală care cere responsabilitate generațiilor ce vin.

De aceea, 1 Decembrie nu este doar o întoarcere la trecut, ci o oglindă pusă în fața prezentului: cât mai suntem astăzi demni de ambițiile și sacrificiile celor care au decis la 1918 – într-o țară fracturată politic, economic și social, dar care avea o energie colectivă remarcabilă?

Semnificația profundă: independență, libertate, direcție occidentală

În 1918, România și-a definit clar orientarea: un stat european, democratic, modern, în acord cu principiile liberalismului și ale dreptului internațional. Toate marile decizii de atunci – reforma agrară, construcția instituțiilor moderne, reforma administrativă – s-au înscris în această linie.

Chiar și în momentele grele ale istoriei, România a păstrat în ADN-ul său politic ideea apartenenței la Occident. Drumul nostru postcomunist, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană nu au fost rupturi, ci reveniri la direcția naturală stabilită în 1918, confirmări ale faptului că destinul României este legat de valorile occidentale.

1 Decembrie astăzi: între mândrie, vulnerabilitate și responsabilitate geopolitică

Intrăm în 1 Decembrie 2025 într-un context internațional complicat: negocieri tensionate între SUA și Rusia, un război care poate redesena harta de securitate a Europei, competiția strategică dintre America și China, balansul fragil din Marea Neagră, presiunea asupra Ucrainei și incertitudinea din Republica Moldova.

Pentru România, toate aceste evoluții au impact direct. Suntem stat de frontieră al lumii occidentale, gardian al flancului estic, vecin al unui război care nu s-a încheiat și parte a unei alianțe militare care trece prin cea mai dificilă reașezare din ultimii 30 de ani.

În acest context, 1 Decembrie capătă o semnificație reînnoită: nu e doar o aniversare, ci un test. Suntem capabili să ocrotim moștenirea de la 1918? Avem instituții, lideri și viziune care să protejeze România într-o lume care se reașază brutal?

Radiografia unei clase politice care ar trebui să fie bariera, nu fisura

Dacă ar privi spre București, cei care au semnat la Alba Iulia ar fi cu siguranță uluiți. România nu duce lipsă de parlamentari sau de partide; duce lipsă de statură. De prea multe ori, clasa politică pare surprinsă de fiecare criză, ca și cum problemele lumii vin pe nepregătite, ca o ploaie torențială într-o zi senină. Liderii care ar trebui să fie pavăza țării sunt mai degrabă ocupați cu contre interne, cu calcule de partid și cu mici răfuieli, într-un moment în care România ar avea nevoie de echilibru, curaj și coerență. Ironia amară a acestui 1 Decembrie este că, la peste un secol de la Marea Unire, cea mai mare vulnerabilitate a României nu este frontiera estică, nici presiunea economică, ci fragilitatea propriilor decidenți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.