"În ultimele zile am asistat la dispute intense pe tema 'recesiunii tehnice', context în care au fost vehiculate și diverse responsabilități cauzale. Astfel, rămâne de clarificat cât de grav este că se cheamă 'recesiune' și cât de acută este natura sa 'tehnică'. Iar preocuparea este de a înțelege, totodată, și când a început declinul economic actual.

La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior. Ca atare, rezultatele PIB din trimestrele III și IV ale anului 2025, anume -0,1%, respectiv -1,9%, reflectă încadrarea economiei României în cazul 'clasic' al recesiunii tehnice.

Citiţi şi: Cosmin Marinescu (BNR): Prețul banilor nu este rata dobânzii

Semnificativă este, în această privință, diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă în dinamica anuală a economiilor naționale. Cu toate acestea, există și unele opinii că recesiunea tehnică este, de fapt, anticamera regulată a recesiunii economice. Însă, numeroase evidențe empirice invalidează asemenea supoziții corelative.

Cazul României nu este unul singular în spațiul economic al Uniunii Europene. Zece alte state membre (Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Ungaria și, mai recent, Finlanda și Irlanda) au traversat episoade de recesiune tehnică în ultimii trei ani. Dintre aceste state, doar Germania, Austria și Estonia au înregistrat recesiuni economice de profunzime, cu doi ani consecutivi de contracție a PIB real, în principal pe fondul șocurilor crizei energetice izbucnită odată cu războiul din Ucraina", explică viceguvernatorul Băncii Naţionale.

Recesiunea tehnică nu trebuia să fie o surpriză

"BNR sublinia încă de acum un an încetinirea accentuată a cererii interne și reducerea ritmului de creștere economică sub potențial, ca urmare a schimbării conduitei politicii fiscale și de venituri, pentru redresarea poziției fiscal-bugetare. Perspectiva recesiunii tehnice a fost inclusă în scenariile de prognoză încă de la sfârșitul anului trecut.

Aceste evoluții au survenit după un an 2024 cu performanțe economice modeste, date fiind cererea externă redusă și condițiile climatice care au afectat contribuția sectorului agricol la PIB. Măsurile bugetare puternic expansioniste din anul 2024, deși au susținut consumul intern, au avut ca efect înrăutățirea deficitului extern, excesul de cerere fiind acoperit în mare măsură din importuri.

Derapajul deficitului bugetar și deteriorarea balanței externe au urgentat necesitatea consolidării finanțelor publice. Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și a atenua vulnerabilitățile economiei la șocuri externe, într-un context în care România se confruntă cu creșterea severă a necesarului de finanțare în privința datoriei publice.

Estimările PIB au fost revizuite începând cu luna decembrie 2025, cu valori negative prognozate pentru trimestrul IV, al cărui declin economic (-1,9%) față de trimestrul III s-a dovedit mult mai sever decât și cele mai exigente estimări. Semnificativ este faptul că majoritatea indicatorilor corelați cu evoluția PIB, precum volumul cifrelor de afaceri din comerț, producția industrială sau salariul real, erau deja poziționați pe o tendință de restrângere a activității economice", subliniază Cosmin Marinescu.

În 2025, România a continuat panta descendentă a ciclului economic

Anul 2025 a însemnat o accentuare a fazei descendente a ciclului economic, într-un context european marcat, în general, de evoluții economice modeste. Pentru ultimul trimestru al anului trecut, creșterea la nivelul UE a fost estimată la doar 0,3%, cu un spectru relativ larg între statele membre, de la -1,9% pentru România, urmată de -0,6% în Irlanda, și până la 1,7% în Lituania. De asemenea, unele țări din regiune, precum Ungaria și Cehia, au consemnat valori modeste de creștere economică, de sub 0,5%, însă Polonia a crescut cu 1%, conform datelor semnal.

Prioritatea consolidării finanțelor publice

"Orice ajustare bugetară de anvergură înseamnă costuri în planul creșterii economice. Într-un an cu ajustări importante în planul finanțelor publice, așa cum a fost anul 2025, era de așteptat ca ritmul creșterii economice să încetinească.

Totuși, economia a crescut în 2025 cu un ritm deloc de neglijat, dată fiind amploarea măsurilor de consolidare fiscală aplicate. Creșterea economică de 0,6% nu este foarte departe de cea aferentă anului 2024, atunci când economia a crescut cu 0,9%, în ciuda unei expansiunii bugetare care părea să reînvie iluziile de tip „wage-led growth”.

Economia rămâne în zona performanțelor modeste, însă este notabil faptul că această creștere economică a fost susținută preponderent de investiții și factori structurali.

În acest context, putem remarca diverse opinii care deplâng recesiunea tehnică și ajung să pună sub semnul întrebării chiar necesitatea ajustării bugetare, un scenariu extrem, imposibil de imaginat. Chiar fără măsurile de ajustare, economia României nu ar fi duduit în 2025, ca altădată, așa cum nu a duduit nici în 2024!

Însă nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecința ar fi un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare.

De aceea, primul pas al unei dezbateri oneste este de a înțelege imperativul României privind consolidarea finanțelor publice. Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanțele și amână costurile. Iar creșterea datoriei publice ajunge să coste scump și impune corecții dureroase.

Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate.

În același timp, deosebit de importantă este susținerea factorilor creșterii economice, astfel încât economia să revină în teritoriul pozitiv. Eforturile de ajustare vor fi cu atât mai sustenabile pe măsură ce economia își va accelera ritmul anual de creștere. Altfel, în absența unei creșteri economice mai consistente, deficitul public rămâne o povară.

În registrul creșterii economice poate fi citit, într-o anumită măsură, și parcursul cumva acomodativ al politicii monetare, de tip „wait-and-see”, care a menținut rata dobânzii de referință pe întreg anul 2025, în contextul reactivării inflației, însă pe canale fiscal- administrative. „Reglajul fin” a vizat acel caracter restrictiv al condițiilor monetare care să concilieze optimal obiectivul dezinflației, dar și protejarea creșterii economice.

Politica fiscală nu își poate permite prea curând „reglaje” de acomodare mai serioase. Măsurile de până acum asigură revenirea pe calea corectă a consolidării bugetare, dar este important să fie dublate de reforme structurale și politici axate pe competitivitate.

În 2026, eforturile de susținere a mediului antreprenorial și de atragere a investițiilor majore în economie necesită adaptare la contextul vulnerabil, dar și dozaj prudent.

Există riscuri inerente ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de „recesiune tehnică”. Tocmai de aceea, stabilitatea politică a guvernării și încrederea mediului investițional sunt priorități cheie pentru redresarea economică.

Bugetul pentru 2026, deși întârziat, este un test de maturitate economică. Reformele și ajustările gestionate echilibrat și responsabil vor consolida încrederea investitorilor și a piețelor financiare, iar economia va putea reveni pe baze mai sănătoase.

Prin accesarea fondurilor europene, în special prin PNRR, România implementează cel mai important program de reforme asumat de după aderarea la Uniunea Europeană.

2026 trebuie să fie anul fondurilor europene pentru dezvoltarea României", transmite oficialul BNR

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.