Cristian Popa, membru CA al BNR: „Piața muncii e tensionată, dar avem și rezerve nefolosite. Demografia nu ne ajută”

România se confruntă cu un deficit persistent de forță de muncă, mai sever decât media Uniunii Europene, deficit care se manifestă atât la nivelul ocupațiilor cu competențe elementare, cât și în domenii cu pregătire înaltă precum IT&C, inginerie, științe și sănătate. Concluziile apar în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, iar tema a fost explicată de Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale, într-o postare pe LinkedIn.

Deficit la bază și la vârf

Potrivit lui Cristian Popa, 40% dintre companii reclamă lipsa personalului calificat ca pe una dintre cele mai presante probleme. „Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf”, a subliniat oficialul BNR, atrăgând atenția că România dispune în același timp și de rezerve importante de muncă.

Țara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de participare a forței de muncă din UE, cu mulți tineri, femei și persoane din comunități vulnerabile (inclusiv minoritatea romă) care nu lucrează oficial. În același timp, România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale tinerilor care nu muncesc, nu merg la școală și nu participă la cursuri de formare profesională (categoria NEET).

Îmbătrânirea populației, un risc major

Analiza BNR arată că ponderea persoanelor vârstnice (65+) a urcat la 20% în 2024, comparativ cu 16,3% în 2013, iar vârsta mediană a populației a ajuns la aproape 44 de ani. În paralel, Eurostat estimează că populația totală a României va scădea cu aproape 10% până în 2035.

„Surprinzător, nu întinerim. Iar îmbătrânirea populației influențează direct oferta de forță de muncă pe termen mediu și lung”, a punctat Cristian Popa.

Migrația schimbă balanța

După peste două decenii de migrație net negativă, România a intrat pe migrație net pozitivă în perioada 2022–2023. În 2023, România a avut circa 324.000 de imigranți, mulți dintre ei muncitori non-UE veniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam sau Ucraina. Totuși, emigrarea continuă să afecteze în special lucrătorii calificați.

„Ideal ar fi fost să reținem muncitorii calificați, dar chiar și așa, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative”, a explicat Popa.

Soluții structurale pe termen lung

BNR arată că problemele actuale ale pieței muncii sunt amplificate de transformările aduse de a patra revoluție industrială: digitalizare, inteligență artificială, automatizare și robotizare. Resursa umană este tot mai căutată pentru competențe complexe, nu doar pentru sarcini de bază.

Raportul BNR menționează că soluțiile sunt de durată și presupun:

• îmbunătățirea sistemului educațional, pentru a livra candidați adaptați nevoilor economiei;

• creșterea calității vieții, pentru ca decizia de a avea copii și de a rămâne în România să fie mai atractivă;

• politici active pentru tineri și femei, pentru a valorifica rezervele interne de forță de muncă;

• gestionarea eficientă a migrației și atragerea de lucrători non-UE, cu integrarea lor rapidă în societate.

La nivel european, Comisia Europeană a propus deja un set de instrumente pentru a răspunde transformărilor demografice, axate pe patru direcții: echilibrul viață personală-muncă, valorificarea potențialului tinerilor, promovarea îmbătrânirii active și gestionarea migrației.

Concluzia BNR

Chiar dacă există semnale de ameliorare, deficitul de forță de muncă în România rămâne „o problemă presantă, structurală”, care poate fi rezolvată doar pe termen mediu și lung printr-un mix de politici economice, sociale și educaționale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.