România a fost exclusă oficial, pe 2 aprilie 2025, din programul Visa Waiver de către guvernul american, după ce fusese acceptată temporar în ianuarie de administrația Biden. La o primă vedere, pentru cetățenii de rând, decizia pare să nu aibă efecte imediate dramatice – regimul vizelor este oricum mai relaxat decât în trecut. Însă, în profunzime, retragerea este un semnal puternic de slăbiciune instituțională și de eșec diplomatic, subliniază Adrian Negrescu, consultant economic și fondator al Frames Media.

„Este o lovitură de imagine pentru România. Nimic altceva în momentul de față. Cei care călătoreau în Statele Unite o pot face și acum. Nu mai este corvoada de acum 10-15 ani, când România era considerată o țară bananieră”, punctează Negrescu. Totuși, ceea ce s-a pierdut prin excluderea din program nu este doar un beneficiu logistic, ci o validare de încredere internațională pe care România nu a reușit să o mențină.

O scamatorie diplomatică cu bani publici

Analistul atrage atenția asupra metodelor discutabile prin care Guvernul României a încercat să reducă artificial rata de respingere a vizelor – criteriu esențial în acceptarea în programul Visa Waiver. „Să nu uităm că statul a plătit, din banii contribuabililor, vizele pentru foarte mulți bugetari, special pentru a scădea procentul de respingere. Practic, această scamatorie pe care Guvernul de la București a încercat s-o facă din bani publici s-a dovedit un eșec de proporții”, afirmă Negrescu.

Este o acțiune care ar fi trebuit să aducă rezultate rapide, dar care, în final, nu doar că a eșuat, ci și a vulnerabilizat imaginea României în fața partenerilor strategici. În loc să întărească încrederea, autoritățile au transmis un semnal de lipsă de transparență și de profesionalism în gestionarea relației cu Statele Unite.

Un subiect fără miză electorală, dar cu simbolistică externă

Pe plan intern, tema excluderii din Visa Waiver nu pare să inflameze opinia publică. „Nu cred că românii, dincolo de ce ne spun politicienii, sunt interesați foarte mult de programul Visa Waiver. Numărul călătoriilor în Statele Unite este mic. Legăturile românilor cu America sunt mai degrabă aspiraționale decât turistice”, explică Negrescu. Prin urmare, efectul electoral al acestei decizii este aproape inexistent, mai ales că majoritatea românilor nu își planifică vacanțele peste Ocean.

Cu toate acestea, retragerea din program afectează poziția internațională a României, mai ales într-un moment în care se vorbește constant despre consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. „Visa Waiver era o viză de credibilitate. O dovadă că România este un stat de încredere pentru SUA. Am pierdut asta”, punctează analistul.

Lipsa de viziune în relația economică cu SUA

Mai grav decât pierderea simbolică este, în opinia lui Adrian Negrescu, incapacitatea României de a valorifica parteneriatul cu SUA pe dimensiunea economică. „Noi și așa avem puțini investitori americani în țara noastră. Pare că nu avem o politică economică de promovare a intereselor României în Statele Unite”, afirmă expertul.

Dincolo de cooperarea militară și de securitate, România nu a reușit să construiască o agendă economică coerentă cu Statele Unite. Negrescu consideră că autoritățile române nu au făcut niciun pas semnificativ pentru a atrage investiții americane și nici pentru a facilita accesul companiilor românești pe piața nord-americană. „Așteptăm ca investitorii să vină de bunăvoie și să-și caute singuri oportunități. Nu există un plan clar, o strategie, o viziune.”

Această lipsă de acțiune devine cu atât mai gravă în contextul în care administrația Trump 2.0 se dovedește imprevizibilă și mult mai puțin dispusă să ofere parteneriate formale decât cea precedentă. După 100 de zile de mandat Trump, România nu a obținut niciun avantaj economic notabil. „Parteneriatul strategic România–SUA se traduce doar în legătură militară. Investițiile lipsesc, iar oportunitățile pe care le oferim americanilor... nici nu există”, conchide Negrescu.

Așadar, excluderea României din programul Visa Waiver nu este un capăt de țară pentru cetățenii de rând, dar este o oglindă a modului în care statul român ratează, constant, oportunități internaționale. Eșecul diplomației și risipirea banilor publici pentru o iluzie administrativă sunt doar cele mai vizibile simptome. În fundal, continuă o lipsă profundă de strategie și viziune în relația economică cu Statele Unite – o relație care, în teorie, ar trebui să fie un pilon de dezvoltare, dar care în realitate este tratată superficial și oportunist.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.