A fost înregistrată la Senat o propunere legislativă pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este impozitul cu cea mai importantă pondere în bugetul de stat, de aproximativ 7,8% PIB. Conform studiilor anuale cu privire la GAP-ul de TVA (ponderea TVA necolectat la buget din TVA teoretic colectabil, ţinând cont de pierderile de venit ca urmare a cotelor reduse de TVA) România înregistrează cel mai ridicat GAP dintre toate statele membre. (...) GAP-ul înregistrat de România nu este doar în mod constant cel mai mare din UE, dar este semnificativ peste media GAP-ului celor 27 de state membre UE: 5,63% în 2021 şi 6,03% în 2022, ceea ce înseamnă un GAP cu peste 500% mai mare în România decât media celor 27 de state, medie care este afectată negativ de randamentul foarte slab al colectării din România, explică iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Citiţi şi: Gabriel Biriș: Taxarea inversă ar putea aduce 7 miliarde de lei la buget începând de mâine

GAP-ul înregistrat de România a fost în mod constant nu numai cel mai mare din UE, cu toate că România a implementat de-a lungul timpului măsuri similare cu cele adoptate şi de alte state UE, în special în ceea ce priveşte înregistrarea în scop de TVA, dar şi al măsurilor de digitalizare, măsuri accelerate în ultimii ani prin introducerea unor sisteme precum RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-TVA, SAF-T, generalizarea RO e-Case de marcat, rezultatele fiind însă unele foarte modeste în ciuda costurilor semnificative pentru implementare la Ministerul Finanţelor Publice, dar şi a costurilor foarte mari de conformare din partea companiilor româneşti, mai explică iniţiatorii.

Soluţia propusă pentru creşterea gradului de colectare a TVA

Fără a avea un studiu cu privire la structura GAP-ului de TVA în România, putem doar presupune că cea mai mare parte a acestuia provine din frauda carusel, TVA neplătit de către companii intrate în insolvenţă/faliment sau de către firme 'fantomă', precum şi din rambursări ilegale de TVA, în special în legătură cu exporturi sau livrări intra-comunitare fictive.

Directiva 2006/112/CE permite statelor membre să aplice taxare inversă la vânzările unor bunuri considerate ca prezentând risc de fraudă, condiţionat de aprobarea de către ECOFIN a aplicării taxării inverse.

În acest moment România aplică deja taxare inversă la produse precum fier vechi, masă lemnoasă, certificate verzi, la comerţul cu energie electrică şi gaze naturale (în anumite condiţii), Ia livrările de bunuri imobile, precum şi la telefoane mobile, computere personale şi console de jocuri pentru facturi mai mari de 22.500 lei.

Rezultă deci că taxarea inversă este o metodă de combatere a evaziunii la TVA.

Având în vedere acest lucru, propunem extinderea taxării inverse la toate bunurile şi serviciile. Pentru livrările de bunuri care sunt susceptibile consumului final şi pentru prestările de servicii, propunem aplicarea taxării inverse doar pentru facturile ce depăşesc plafonul aplicat în prezent la livrările de telefoane mobile, computere personale şi console de jocuri, de 22.500 lei.

Având în vedere că taxarea inversă deja se aplică pentru toate achiziţiile intracomunitare şi pentru produsele considerate de risc, conform art. 321 din Codul fiscal, extinderea aplicării ei va presupune costuri de implementare derizorii, se mai arată în documentul care poate fi studiat aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.