Ce se întâmplă cu Rabla 2026? Ce proiecte mai are, anul acesta, Administrația Fondului pentru Mediu?
Am aflat totul de la Florin Bănică, președinte AFM, într-un interviu exclusiv DC News. Ne-a spus, printre altele, cum a fost activitatea Administrației Fondului pentru Mediu în anul 2025.
Într-un an marcat de constrângeri bugetare și presiuni economice, Administrația Fondului pentru Mediu a continuat finanțările pentru investiții esențiale în infrastructura de apă și canalizare, iluminat public, mobilitate verde și protecția faunei.
În primul său an de mandat la conducerea AFM, Florin Bănică vorbește despre proiecte de miliarde de lei, digitalizare accelerată și schimbarea modului de alocare a finanțărilor, într-un context în care tranziția verde devine o prioritate pentru România.
Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, despre rezultatele înregistrate în primul an de mandat, interviu DC News
DC News: Domnule președinte, cum caracterizați activitatea Administrației Fondului pentru Mediu în anul 2025, având în vedere că a fost un an dificil, marcat de constrângeri bugetare, presiuni economice și nevoia accelerării investițiilor în tranziția verde și protecția mediului?
Florin Bănică, președinte AFM: 2025 a fost un an provocator, dar și un an în care am arătat că putem merge mai departe cu proiectele importante pentru mediu. Chiar și într-un context economic marcat de constrângeri bugetare, am depus eforturi susținute pentru a asigura implementarea eficientă a programelor de finanțare dedicate protecției mediului.
Am pus accent pe o gestionare prudentă și responsabilă a resurselor financiare, precum și pe o prioritizare riguroasă a investițiilor, astfel încât fondurile disponibile să fie direcționate către proiecte cu impact real și măsurabil. În același timp, am reușit să menținem un ritm constant în procesul de aprobare, contractare și decontare a proiectelor, răspunzând prompt nevoilor autorităților publice, mediului privat și persoanelor fizice.
Programele derulate prin AFM au un impact semnificativ asupra dezvoltării infrastructurii publice, creșterii eficienței energetice, promovării mobilității durabile și consolidării măsurilor de protecție a mediului. Numărul ridicat de proiecte aprobate și interesul constant manifestat de beneficiari demonstrează că aceste instrumente de finanțare răspund nevoilor reale ale comunităților și ale cetățenilor.
Obiectivul nostru rămâne acela de a asigura o absorbție rapidă și eficientă a fondurilor, astfel încât investițiile realizate să producă efecte concrete, atât pentru protecția mediului, cât și pentru creșterea calității vieții.
DC News: Care sunt principalele rezultate în zona investițiilor în infrastructura de apă și canalizare?
Florin Bănică, președinte AFM: Finanțarea proiectelor ce susțin investițiile în infrastructura de apă și canalizare a fost una dintre prioritățile noastre în 2025. Am aprobat 96 de proiecte, în valoare totală de peste 1,58 miliarde de lei, iar peste 1,29 miliarde de lei au fost deja contractate.
Sunt investiții extrem de importante pentru comunități. Accesul la apă potabilă și la servicii moderne de canalizare nu ar trebui să fie un privilegiu, ci o normalitate. Obiectivul nostru este ca procentul de conectare la rețelele de apă și canalizare să se apropie cât mai mult de 100%. Fiecare gospodărie conectată înseamnă mai puțină poluare, riscuri sanitare reduse și condiții mai bune de trai.
În același timp, aceste investiții ne ajută să respectăm angajamentele europene în domeniul mediului și creează un cadru mai atractiv pentru dezvoltare. Pe termen lung, o infrastructură modernă și un mediu curat înseamnă comunități mai puternice, investiții mai multe și mai multă încredere din partea cetățenilor în administrația publică.
DC News: Programele de iluminat public s-au bucurat, de asemenea, de o cerere ridicată. Care este situația în acest domeniu?
Florin Bănică, președinte AFM: Programul Iluminat Public este, într-adevăr, unul dintre cele mai accesate programe pe care le gestionăm, pentru că răspunde unei nevoi foarte clare a administrațiilor locale: reducerea costurilor și modernizarea sistemelor de iluminat cu tehnologii eficiente energetic.
În perioada 2020–2024, au fost organizate șase sesiuni de înscriere prin care s-au alocat peste 3 miliarde de lei, prin contracte încheiate cu aproximativ 2.500 de unități administrativ-teritoriale – comune, orașe și municipii. Este un interes constant și susținut din partea primăriilor din toată țara.
În 2025, am aprobat 975 de dosare depuse în sesiunile din noiembrie și decembrie 2024, cu o valoare totală de 1,39 miliarde de lei. Până acum, contractele semnate însumează aproape 897 de milioane de lei. Vorbim despre investiții care se traduc direct în economii la bugetele locale și într-un consum redus de energie.
Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanții autorităților locale pentru semnarea contractelor și pot spune că interesul pentru acest program rămâne foarte ridicat. Modernizarea iluminatului public nu înseamnă doar facturi mai mici și emisii reduse de gaze cu efect de seră, ci și un plus de siguranță pentru cetățeni și o calitate mai bună a vieții în comunități.
DC News: Ce ne puteți spune despre Programul Rabla Auto 2025? Va continua și în 2026?
Florin Bănică, președinte AFM: Programul Rabla Auto rămâne unul dintre cele mai cunoscute și apreciate programe ale noastre. Este un instrument concret prin care îi încurajăm pe cetățeni să renunțe la mașinile vechi și poluante și să aleagă modele mai eficiente și mai prietenoase cu mediul.
În 2025, programul a avut un buget de 200 de milioane de lei, iar 21.243 de persoane fizice s-au înscris. Interesul a fost divers: 4.080 au optat pentru autovehicule pur electrice, 2.545 pentru hibrid plug-in, 5.505 pentru hibrid termic, iar 9.113 pentru autovehicule cu motorizare termică.
Îmi doresc ca programul să continue și în 2026. Este un mecanism eficient, cu rezultate vizibile, care sprijină atât reducerea emisiilor, cât și reînnoirea parcului auto din România. Continuitatea este importantă pentru a oferi predictibilitate cetățenilor și pieței auto.
DC News: Protecția faunei sălbatice este esențială pentru menținerea echilibrului ecosistemelor și pentru siguranța comunităților locale. Ce rezultate concrete ați obținut în 2025 în ceea ce privește beneficiarii și finanțările acordate?
Florin Bănică, președinte AFM: Protecția faunei sălbatice înseamnă, în primul rând, prevenție și echilibru. Ne dorim să protejăm biodiversitatea, dar în același timp să reducem riscurile și pagubele cu care se confruntă comunitățile locale.
Prin Programul de protecție a faunei sălbatice oferim sprijin concret pentru o coexistență mai responsabilă și mai sigură între oameni și fauna sălbatică și pentru reducerea pagubelor produse de aceasta. În 2025, 1.621 de persoane fizice au fost aprobate pentru finanțare, cu o valoare totală de peste 20 de milioane de lei. De asemenea, am încheiat 14 contracte cu persoane juridice, în valoare de peste 4 milioane de lei.
Sunt măsuri care contribuie direct la o conviețuire mai sigură și mai sustenabilă între oameni și natură. Obiectivul nostru este să oferim soluții preventive, care reduc riscurile și sprijină protejarea patrimoniului natural, fără a afecta dezvoltarea comunităților locale.
DC News: Ce programe vor fi finanțate în anul 2026?
Florin Bănică, președinte AFM: Pentru 2026, ne propunem ca programele finanțate să fie cât mai apropiate de nevoile reale ale comunităților. Lucrăm în strânsă legătură cu autoritățile locale și beneficiarii direcți, astfel încât fondurile disponibile să susțină investițiile prioritare și să fie folosite eficient și transparent și cu rezultate vizibile.
Strategia de finanțare este stabilită împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar în această perioadă analizăm prioritățile pentru acest an, pentru a asigura o repartizare echilibrată a bugetului. În următorii ani, o parte importantă a bugetului Fondului pentru Mediu va fi alocată proiectelor PNRR, în special în domeniul managementului apei și al deșeurilor, dar și programelor de protecție a mediului deja aflate în implementare.
Pentru 2026, avem în plan și un program pentru cei care au panouri fotovoltaice instalate prin programele anterioare și doresc să adauge baterii de stocare. Aceasta ar ajuta la utilizarea mai eficientă a energiei produse și la menținerea echilibrului în sistemul energetic.
De asemenea, susținem continuarea Programului Rabla și în acest an și suntem în discuții cu industria auto și autoritățile pentru a identifica sursele bugetare necesare. Decizia finală va depinde însă de aprobarea bugetului pentru 2026 și de prioritățile stabilite la nivel guvernamental, dar obiectivul nostru rămâne clar: folosirea responsabilă a fondurilor pentru proiecte care aduc beneficii reale pentru mediu și comunități.
DC News: AFM a preluat și proiecte din cadrul PNRR. Care este contextul?
Florin Bănică, președinte AFM: În 2025, Administrația Fondului pentru Mediu a preluat proiecte din PNRR în valoare de aproximativ un miliard de euro, care nu se încadrau în alocarea țintelor și jaloanelor aferente PNRR – componentele 1 și 3 coordonate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, conform OUG nr. 72/2025.
Aceste proiecte vizează investiții esențiale pentru comunități: extinderea sistemelor de apă și canalizare, colectarea apelor uzate, sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele existente de alimentare cu apă și canalizare, înființarea de centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare separată, instalații de reciclare a deșeurilor și infrastructură pentru gestionarea gunoiului de grajd sau a deșeurilor agricole compostabile.
Practic, această măsură oferă garanția că investițiile începute vor continua, iar comunitățile vor beneficia de sisteme moderne și soluții sustenabile, care îmbunătățesc atât calitatea vieții, cât și protecția mediului. Prin aceste proiecte susținem dezvoltarea durabilă a infrastructurii de mediu, cu impact direct și vizibil pentru comunitățile locale și pentru obiectivele naționale.
DC News: Ce măsuri au fost luate pentru închiderea depozitelor neconforme?
Florin Bănică, președinte AFM: Închiderea depozitelor neconforme este un pas esențial pentru protecția mediului și pentru sănătatea oamenilor. Astfel prevenim poluarea, reducem riscurile asociate și ne aliniem la standardele europene, contribuind totodată la o economie circulară mai eficientă.
AFM depune eforturi pentru închiderea și ecologizarea a șase depozite neconforme de deșeuri municipale vizate de cauza 2020/2276: Lipova (Arad), Darabani și Săveni (Botoșani), Rupea (Brașov), Hurghiș – Câmpulung Moldovenesc (Suceava) și Vulcan (Hunedoara). Am demarat demersurile pentru obținerea finanțării prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027 și pentru elaborarea documentațiilor necesare.
Am început cu un pas esențial: semnarea contractului pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, care marchează începutul lucrărilor de închidere și ecologizare.
Studiile de fezabilitate vor stabili etapele exacte pentru închiderea, ecologizarea și monitorizarea post-închidere a depozitelor, conform legislației naționale și europene. Este etapa pregătitoare care asigură că lucrările vor fi planificate și implementate corect și durabil.
În paralel, pentru depozitul neconform de deșeuri industriale periculoase din Dolea, comuna Suplacu de Barcău, județul Bihor, am lansat deja procedura de achiziție pentru pregătirea documentației necesare închiderii și ecologizării.
Aceste măsuri contribuie la respectarea legislației și sprijină România în atingerea angajamentelor asumate în procesul de aderare la OCDE.
DC News: Domnule președinte, ce progrese a înregistrat AFM în administrarea obligațiilor fiscale și în digitalizarea serviciilor pentru contribuabili?
Florin Bănică, președinte AFM: Activitatea noastră se concentrează pe două direcții principale: colectarea taxelor și contribuțiilor de la cei care desfășoară activități cu impact asupra mediului și folosirea acestor fonduri pentru finanțarea programelor care îmbunătățesc condițiile de mediu în România.
Susțin ferm simplificarea și modernizarea procedurilor, atât pentru înscrierea și implementarea proiectelor, cât și pentru administrarea fiscală. Extinderea serviciilor online ne ajută să avem o interacțiune mai eficientă cu contribuabilii și să oferim informații clare despre obligațiile și termenele legale, sprijinind astfel conformarea voluntară.
Digitalizarea este un obiectiv central. De exemplu, procesul de eliberare a certificatelor de atestare fiscală se face în prezent exclusiv online, prin serviciul „eTAX – comunicare AFM online”. În 2025, am înregistrat peste 21.000 de cereri, dintre acestea 18.300 certificate au fost emise.
De asemenea, am aprobat în jur de 14.000 de cereri de înrolare și am creat peste 6.300 de conturi de acces. Ca rezultat, în 2025 au fost depuse peste 420.000 de declarații online, ceea ce demonstrează că digitalizarea face procesul mai simplu, mai rapid și mai transparent pentru contribuabili, crescând în același timp eficiența administrării fiscale a AFM.
DC News: Domnule președinte, în finalul acestui interviu, vă rog să ne transmiteți care sunt prioritățile pentru 2026?
Florin Bănică, președinte AFM: Pentru 2026, prioritățile mele sunt două mari direcții: eficientizarea activității instituției și digitalizarea. Vrem ca rezultatele să fie vizibile atât pentru protecția mediului, cât și pentru cetățeni. Digitalizarea este o prioritate strategică, iar prin implementarea Sistemului Informatic Integrat (SIIAFM) ne propunem să simplificăm procedurile, să reducem timpii de procesare, să creștem transparența și trasabilitatea operațiunilor și să asigurăm o interacțiune rapidă, sigură și complet digitală cu beneficiarii și contribuabilii, în conformitate cu standardele europene.
O altă schimbare importantă vizează modul de alocare a finanțărilor. Vom trece de la principiul „primul venit, primul servit” la o abordare bazată pe criterii clare și transparente, care să evalueze calitatea proiectelor și impactul lor real. Scopul este să asigurăm investiții predictibile și sigure, care să aducă rezultate concrete pentru comunități și să contribuie la o dezvoltare durabilă a mediului în România.