Participarea angajaților la profit. Proiect adoptat de Senat pentru modificarea Codului fiscal

O postare distribuită pe Facebook anunță, într-o formulare spectaculoasă, că „ieri s-a votat cea mai bună lege economică din ultimii 20 de ani” și că „angajații nu vor mai plăti CAS și CASS”. În realitate, proiectul aflat în Parlament nu elimină contribuțiile sociale pentru salariile obișnuite ale angajaților. El introduce un regim fiscal special pentru o categorie distinctă de venituri: sumele pe care firmele plătitoare de impozit pe profit le-ar putea acorda salariaților din profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

Diferența este importantă. Nu vorbim despre eliminarea CAS și CASS pentru veniturile salariale, ci despre un mecanism prin care angajații ar putea primi bani din profitul firmei, în anumite condiții, fără ca acele sume să fie tratate ca salarii clasice. Proiectul a fost adoptat de Senat în forma inițială, prin procedură tacită, și se află încă în Parlament. Așadar, nu este lege în vigoare și nu produce efecte fiscale în acest moment.

Ce prevede proiectul adoptat de Senat

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și introduce un nou articol, articolul 25 indice 1, referitor la „participarea angajaților la profit”. Potrivit formei adoptate de Senat, contribuabilii obligați la plata impozitului pe profit ar putea acorda angajaților cu contract individual de muncă venituri din participarea la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

Această prevedere nu se aplică tuturor firmelor în mod automat și nu creează o obligație pentru angajatori. Este o posibilitate fiscală pentru companiile care îndeplinesc condițiile prevăzute în proiect. Firma trebuie să fi avut profit brut în exercițiul financiar pentru care se acordă participarea și să își fi achitat obligațiile fiscale scadente către bugetul general consolidat.

În plus, angajatul beneficiar trebuie să fi lucrat efectiv în cadrul contribuabilului cel puțin 12 luni consecutive până la data acordării venitului și să nu fi avut calitatea de acționar, asociat sau administrator în cadrul firmei în ultimii 5 ani anteriori exercițiului financiar pentru care se acordă venitul din participarea la profit.

De ce afirmația de pe Facebook este înșelătoare

Afirmația „angajații nu vor mai plăti CAS și CASS” este incompletă și poate fi înțeleasă greșit. Proiectul nu spune că angajații nu vor mai plăti contribuții sociale pentru salariu. Salariile rămân supuse regulilor fiscale obișnuite.

Ce schimbă proiectul este tratamentul sumelor acordate din profitul firmei. Aceste sume ar urma să fie încadrate separat, la categoria veniturilor din alte surse, nu ca venituri salariale obișnuite. În același timp, proiectul modifică mai multe articole din Codul fiscal pentru ca aceste venituri din participarea angajaților la profit să fie scoase din zona contribuțiilor sociale aplicabile salariilor, dacă sunt respectate condițiile legii.

Cu alte cuvinte, formularea corectă ar fi: angajații ar putea primi sume din profitul companiei, în anumite condiții, iar aceste sume ar avea un regim fiscal mai favorabil decât salariile obișnuite. Nu este corect să spui, pur și simplu, că angajații nu vor mai plăti CAS și CASS.

Cât poate acorda o firmă angajaților

Proiectul stabilește un plafon clar: suma totală acordată în cadrul unui exercițiu financiar tuturor angajaților cu titlu de participare la profit nu poate depăși 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

De exemplu, dacă o companie a avut un profit brut de 1 milion de lei, plafonul maxim care ar putea fi distribuit angajaților prin acest mecanism ar fi de 150.000 de lei. Această sumă nu ar merge automat și egal către toți angajații. Proiectul permite angajatorului să diferențieze sumele acordate, dar numai în funcție de criterii obiective stabilite prin regulament intern sau prin decizia organului de conducere.

Aici va conta foarte mult forma normelor metodologice. Proiectul prevede că Ministerul Finanțelor trebuie să elaboreze, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, normele pentru aplicarea dispozițiilor privind participarea angajaților la profit. Aceste norme ar trebui să stabilească inclusiv condițiile și modalitățile de justificare a criteriilor obiective de acordare a sumelor, documentele necesare și modalitățile de control fiscal.

Sumele ar fi deductibile pentru companie

Un element important pentru firme este deductibilitatea. Forma adoptată de Senat prevede că veniturile acordate angajaților din participarea la profit constituie cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal al contribuabilului.

Aceasta este miza economică a proiectului. Angajatorul ar putea recompensa angajații din profitul companiei, iar suma acordată ar fi tratată favorabil din punct de vedere fiscal, dacă sunt respectate limitele și condițiile. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că România are nevoie de mecanisme fiscale care să încurajeze participarea angajaților la rezultatele economice ale companiilor și că astfel de instrumente pot sprijini retenția personalului calificat, productivitatea și competitivitatea firmelor.

Documentul invocă și problema migrației specialiștilor către piețe mai atractive din punct de vedere salarial. Inițiatorii susțin că, în lipsa unor instrumente moderne de recompensare, companiile românești concurează mai greu cu firmele din economiile dezvoltate, care pot folosi pachete de compensare mai flexibile.

Ce se întâmplă dacă firma folosește greșit mecanismul

Proiectul încearcă să prevină folosirea abuzivă a facilității. Dacă angajatorul nu respectă limitele și condițiile prevăzute de noul articol, sumele acordate peste limită sau fără respectarea condițiilor se consideră venituri din salarii și se supun regimului fiscal aplicabil salariilor.

Aceasta este o prevedere importantă, pentru că mecanismul ar putea fi tentant pentru companii care ar încerca să mute o parte din bonusuri sau remunerații salariale în zona participării la profit, pentru a reduce sarcina fiscală. De aceea, condițiile privind vechimea angajatului, excluderea acționarilor/asociaților/administratorilor și plafonul de 15% sunt esențiale.

Cine ar putea beneficia

Beneficiarii direcți ar fi angajații cu contract individual de muncă din firmele plătitoare de impozit pe profit, dacă firma decide să aplice mecanismul și dacă sunt îndeplinite condițiile legii. Nu sunt vizați angajații în general, indiferent de firma la care lucrează, și nici salariații companiilor care nu au profit.

De asemenea, proiectul nu este gândit pentru acționari sau administratori. Dimpotrivă, forma adoptată de Senat prevede că angajatul beneficiar nu trebuie să fi avut calitatea de acționar, asociat sau administrator în ultimii 5 ani anteriori exercițiului financiar pentru care se acordă venitul.

Din perspectiva firmelor, mecanismul ar putea fi folosit ca instrument de retenție și motivare a personalului. Din perspectiva angajaților, ar putea însemna o formă de câștig suplimentar legată direct de performanța companiei. Din perspectiva bugetului, însă, proiectul ridică întrebări privind impactul fiscal și riscul de transfer al unor bonusuri salariale către o zonă cu taxare mai redusă.

Proiectul nu este încă lege

Un punct esențial este statutul parlamentar al inițiativei. Documentul Senatului arată că proiectul „se consideră adoptat de Senat în forma inițială”, în condițiile articolului 75 alineatul (2) teza a III-a din Constituție.

Aceasta înseamnă că proiectul a trecut de Senat prin adoptare tacită, nu că a devenit automat lege aplicabilă. Pentru a intra în vigoare, inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie adoptată în forma finală, promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.

Prin urmare, postările care prezintă măsura ca și cum ar fi deja aplicabilă sunt premature. În acest moment, vorbim despre o propunere legislativă aflată în Parlament, nu despre o facilitate fiscală pe care firmele o pot aplica deja.

De ce subiectul contează

Tema este importantă pentru că atinge una dintre cele mai sensibile probleme ale pieței muncii: diferența dintre costul suportat de angajator și suma netă primită de angajat. În România, bonusurile salariale obișnuite sunt încărcate cu taxe și contribuții, ceea ce face ca multe companii să fie prudente atunci când vor să acorde beneficii suplimentare.

Participarea angajaților la profit ar putea deveni un instrument util, mai ales în companiile profitabile care vor să păstreze oameni buni și să lege recompensarea de rezultatele economice. Dar formularea publică trebuie să fie corectă. Nu se elimină CAS și CASS pentru angajați. Se propune un regim fiscal special pentru o categorie limitată de venituri, acordate din profit, în condiții stricte și numai după ce legea va fi adoptată definitiv.

Așadar, proiectul poate fi interesant pentru angajați și firme, dar nu trebuie prezentat ca o revoluție fiscală deja aplicabilă. Deocamdată, este o propunere trecută de Senat și aflată în continuare în Parlament.