Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 nu impune intervenţia avocatului pentru orice contract al unei firme, iar estimările privind costurile suplimentare de până la 800 de milioane de euro pornesc de la o interpretare care depăşeşte sfera obligaţiei propuse, transmite Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) în replică la comunicatul Romanian Business Leaders (RBL) subliniind că preocupările mediului de afaceri privind costurile, simplificarea procedurilor şi predictibilitatea legislaţiei sunt legitime şi trebuie luate în considerare.
"Proiectul nu impune avocat pentru orice contract sau act al unei firme. Obligaţia propusă priveşte contractele pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau dovadă, cu respectarea excepţiilor legale. Simpla încheiere în scris a unui contract nu atrage automat această obligaţie. Nerespectarea ei nu determină nulitatea contractului, decât dacă legea prevede expres această sancţiune.
Estimările RBL privind costurile de 100 şi 800 de milioane de euro nu sunt realiste. Acestea trebuie raportate la actele efectiv acoperite de proiect, la derogările aplicabile, la serviciile juridice deja contractate şi la cheltuiala suplimentară reală. Scenariul de aproape 800 de milioane de euro apare supradimensionat, fiind construit pe o interpretare a obligaţiei propuse care depăşeşte sfera sa de aplicare. Onorariul avocatului este un cost real, dar şi riscul juridic are un cost. Ambele trebuie evaluate", transminte UNBR.
Proiectul conţine şi o măsură de simplificare: clarificarea dovezii mandatului prin împuternicirea avocaţială urmăreşte evitarea procurilor suplimentare solicitate doar pentru confirmarea reprezentării. Cerinţele speciale de formă ale mandatului rămân aplicabile. Pentru beneficiar, eliminarea formalităţilor nejustificate poate însemna mai puţine drumuri, cheltuieli şi întârzieri.
Competenţele avocatului nu înlătură atribuţiile legale ale celorlalte profesii. Proiectul trebuie interpretat şi corelat cu legislaţia specială aplicabilă celorlalte profesii. Pentru evitarea interpretărilor divergente, competenţele stabilite prin legi speciale trebuie păstrate şi delimitate expres, inclusiv în cazul profesioniştilor care nu se încadrează în categoria profesiilor juridice, explica asociaţia avocaţilor.
Proiectul nu interzice platformele LegalTech sau utilizarea inteligenţei artificiale. Diferenţa relevantă este între informarea juridică generală şi consultanţa juridică personalizată, nu între tehnologiile utilizate. UNBR nu primeşte competenţa de a închide unilateral platforme, eventualele măsuri fiind supuse controlului instanţei, explică Uniunea Barourilor.
