Corpul de control, trimis la CNAIR după arbitrajul pierdut pe Autostrada Sebeș - Turda

Ministrul interimar al Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Miruţă, a trimis joi Corpul de control la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), după ce aceasta a pierdut peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeş-Turda, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horaţiu Cosma, pe pagina sa de Facebook.

"Radu Miruţă a trimis astăzi Corpul de control la CNAIR, după ce compania de drumuri a pierdut cel puţin discutabil peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeş-Turda. Bani publici. Adică bani din buzunarul fiecărui român. Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 şi trebuia finalizat în 2016 pentru 540 de milioane de lei. A fost deschis abia în 2020, după 4 ani de întârziere. În noiembrie 2021, actualul director CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înţelegere cu constructorii italieni: lucrările au fost recepţionate, iar constructorii urmau să limiteze eventualele penalităţi din arbitraj la 150 de milioane de lei. Numai că, între timp, am văzut cu toţii 'calitatea' lucrărilor recepţionate: alunecări de teren, porţiuni de autostradă închise şi reconstruite, poduri deplasate, denivelări şi foarte multe gropi", a notat Cosma, joi seara.

Potrivit acestuia, pe parcursul anului 2021, în primul mandat al său de secretar de stat la Transporturi (încheiat în septembrie 2021), împreună cu fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, a solicitat "ferm" constructorului italian să remedieze toate deficienţele.

"Nu am fost de acord cu recepţia unor lucrări prost executate. După noi, a venit domnul Pistol şi, la câteva săptămâni de la preluarea mandatului, 'a deblocat' situaţia. A recepţionat lucrările. Mai mult, angajaţi din CNAIR au refuzat atunci să îşi asume recepţia lucrărilor, însă vocile lor au fost reduse la tăcere. Iar surpriza a venit odată cu sentinţa arbitrară: CNAIR trebuie să plătească nu 150 de milioane, cum semnase, ci peste 340 de milioane de lei. Arbitrul nu a luat în considerare înţelegerea semnată de Cristian Pistol, pentru că aceasta nu ar fi respectat rigorile legale - nu a fost legalizată şi nici prezentată corespunzător în arbitraj. Practic, românii au plătit de două ori. O dată prin autostrada pe care nu au putut-o folosi în cei 4 ani de întârzieri. Şi, doi, prin penalităţi mai mari decât fusese stabilit iniţial. Neglijenţă? Incompetenţă? Sau altceva? Instituţiile abilitate trebuie să stabilească adevărul", a adăugat secretarul de stat.

Horaţiu Cosma a subliniat că, săptămâna trecută, compania de drumuri a trimis Ministerului Transporturilor solicitări pentru plata acestui arbitraj din bani publici.

"Această situaţie nu poate fi trecută cu vederea. Ministrul Transporturilor, Radu Miruţă, trimite Corpul de Control la CNAIR pentru a verifica întreaga situaţie. Concluziile vor fi trimise de urgenţă organelor competente. În plus, va fi sesizată şi Curtea de Conturi pentru evaluarea prejudiciului şi identificarea celor responsabili. Zi de zi deschidem uşi în Ministerul Transporturilor şi descoperim probleme grave ascunse sub preş. Diferenţa dintre noi şi exponenţii dezastrului bugetar al României este că noi nu întoarcem privirea şi nu ne batem joc de români. Facem curăţenie până la capăt", a transmis acesta.

Tot într-o postare pe Facebook, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că, în anul 2021, compania a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretenţiilor la 149,6 milioane lei, renunţând la orice alte pretenţii, acest document fiind redactat cu asistenţa juridică a unei mari case de avocatură din România.

"Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel Bucureşti. Aceste date i-au fost transmise domnului Horaţiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situaţia completă a dosarului. Este îngrijorător însă că, la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorităţi publice, acelaşi domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este 'o hârtie igienică'. Este legitim să ne întrebăm cum serveşte interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziţiei juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citeşte aceste declaraţii. Avocaţii lor le vor folosi în instanţă. Asta în condiţiile în care CNAIR a acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile legale şi contractuale. Vă anunţ domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru", a scris miercuri Pistol.

Şeful CNAIR a subliniat că acest contract a fost semnat şi început înainte de venirea sa la compania de drumuri.

"Domnule Cosma, nu uitaţi că acest contract a început şi a fost derulat defectuos cu mult înainte de venirea mea la CNAIR (octombrie 2021). Contractul a fost gestionat inclusiv în perioada în care dvs. eraţi secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi nu aţi luat nicio măsură deşi ar fi trebuit să ştiţi că situaţia evolua spre blocaj. Intervenţia mea, ca nou director al CNAIR, a făcut practic posibilă deblocarea proiectului şi recepţia la terminarea lucrărilor, în decembrie 2021", a transmis Cristian Pistol.

Potrivit unui comunicat de presă al CNAIR, contractul de proiectare şi execuţie pentru lotul 1 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost încheiat la 14.11.2014 între Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA - Pomponio Construcţii SRL şi compania de drumuri, la o valoare acceptată de 541,739 milioane lei, fără TVA. Durata iniţială a contractului a fost de 22 de luni (4 proiectare + 18 execuţie), iar data de începere 02.12.2014 şi data iniţială de finalizare 01.10.2016.

"Întârzierile au fost generate de un ansamblu de factori obiectivi, niciunul imputabil exclusiv CNAIR: exproprieri îndelungate, relocări de utilităţi, modificări ale acordului de mediu şi autorizaţiilor, descoperiri arheologice, condiţii geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate. Din 2016, antreprenorul a formulat 30 de revendicări, analizate succesiv de inginer şi de Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD), care au dispus admiterea parţială a unora dintre acestea. Nemulţumit, antreprenorul a sesizat CCIR, formându-se dosarul arbitral nr. 29/2020", se arată în comunicat.

Întrucât proiectul a depăşit substanţial data iniţială de finalizare, CNAIR avea obligaţia contractuală de a aplica şi factura penalităţile, ca instrument de protecţie a fondurilor publice. Astfel, la data de 15.07.2021, CNAIR a emis facturile de penalităţi, în executarea obligaţiilor de diligenţă contractuală, iar la 20.09.2021 antreprenorul a înregistrat dosarul arbitral nr. 89U/2021, pentru suspendarea plăţii facturilor şi a executării Garanţiei de Bună Execuţie (GBE).

"Decizia Tribunalului Arbitral (89U/2021) a validat poziţia CNAIR: a respins cererea antreprenorului şi a statuat că neplata facturilor îndreptăţeşte CNAIR la executarea GBE. Astfel, CNAIR a ajuns într-o poziţie de forţă - cu antreprenorul expus riscului rezilierii contractului. În acest context, antreprenorul a solicitat negocierea unui acord. La negocierea şi redactarea acordului, CNAIR a beneficiat permanent de consultanţa unei case de avocatură. (...) Tribunalul Arbitral a refuzat să recunoască efectele juridice ale acordului, apreciind că antreprenorul ar putea majora pretenţiile peste plafonul de 149.661.800 lei. Tribunalul a confundat două instituţii complet distincte: renunţarea la dreptul dedus judecăţii (drept procesual) cu renunţarea la drept (drept material). Calificând greşit acordul ca renunţare la judecată, a invocat lipsa autentificării (art. 408 alin. 3 C. proc. civ.) şi a mandatului special - cerinţe inaplicabile unui contract bilateral substanţial", susţine CNAIR.

Considerând că hotărârea creează un precedent periculos, descurajând acordurile amiabile şi afectând securitatea raporturilor juridice, transparenţa şi previzibilitatea bugetară, CNAIR a formulat acţiune în anulare împotriva Sentinţei Arbitrale nr. 92/26.11.2025, îndreptată prin Sentinţa nr. 7/30.01.2026, dosar nr. 7937/2/2025, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. De asemenea, compania de drumuri va iniţia un arbitraj distinct privind constatarea legalităţii acordului.

"CNAIR a acţionat cu bună-credinţă şi în deplină conformitate cu prevederile contractuale şi legale. Acţiunile au urmărit limitarea impactului financiar, finalizarea lucrărilor şi echilibrul drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Acordul din 19.11.2021 a fost o soluţie negociată, legală şi valabilă, prin care expunerea CNAIR a fost redusă de la peste 527 milioane lei la maxim 149,6 milioane lei net - o reuşită majoră în interesul fondurilor publice. Tribunalul Arbitral a interpretat eronat efectele juridice ale Acordului, nesocotind voinţa părţilor şi principiile securităţii raporturilor juridice şi forţei obligatorii a contractelor. CNAIR a introdus acţiune în anulare şi va folosi toate mijloacele legale pentru apărarea intereselor statului şi a fondurilor publice", menţionează compania, în comunicat.