Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a respins bugetele de venituri și cheltuieli propuse pentru CFR Călători și CFR SA, susținând că documentele nu reduc problemele financiare ale companiilor feroviare, ci le oficializează. În cazul CFR Călători, ministrul acuză includerea unor venituri de 785 de milioane de lei care nu ar avea acoperire bugetară aprobată, iar în cazul CFR SA vorbește despre o creștere a pierderilor cu aproape 33%.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că a respins, în forma în care i-au fost prezentate, bugetele de venituri și cheltuieli pentru CFR Călători și CFR SA, două dintre cele mai importante companii din sistemul feroviar românesc.
Decizia vine pe fondul unor probleme financiare cronice în sectorul feroviar, unde pierderile, datoriile și dependența de subvențiile de la stat apasă de ani de zile pe bugetul public. De această dată, ministrul spune că nu a acceptat aprobarea unor documente care, în loc să arate o reducere a pierderilor, ar fi consfințit pierderi și datorii mai mari.
Radu Miruță a explicat că i s-a cerut să aprobe un buget care oficializa o situație financiară mai gravă, nu una corectată. Potrivit acestuia, problema principală în cazul CFR Călători este includerea la categoria „alte venituri” a unei sume de 785 de milioane de lei, bani pe care compania ar fi estimat că îi va primi suplimentar de la stat, sub formă de subvenție pentru serviciul public de transport feroviar.
Ministrul susține însă că această sumă nu este aprobată în bugetul statului. Prin urmare, banii nu puteau fi tratați ca venit sigur al companiei.
„Am respins, în forma în care mi-au fost prezentate, bugetele de venituri și cheltuieli pentru CFR Călători și CFR SA. Mi s-a cerut să aprob un buget care oficializa pierderi mai mari și datorii mai mari. Am refuzat. Am cerut refacerea bugetului pe baza unui plan real, măsurabil și verificabil de reducere a cheltuielilor, astfel încât 2026 să însemne mai puține pierderi, nu mai multe”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook.
Cazul CFR Călători este relevant pentru modul în care poate fi prezentată contabil o situație financiară dificilă. Dacă o companie aflată pe pierdere introduce în buget venituri estimate, dar neaprobate legal, rezultatul final poate arăta mai bine decât este în realitate. În cazul semnalat de ministru, includerea celor 785 de milioane de lei ar fi făcut ca pierderea companiei să fie transformată, pe hârtie, în profit.
Radu Miruță a numit acești bani „imaginari”, tocmai pentru că nu au o acoperire bugetară aprobată. El a explicat că suma a fost calculată folosind tariful maxim legal pentru serviciul public de transport feroviar de călători, ca și cum statul ar fi obligat să plătească mereu plafonul maxim. Ministrul susține că această interpretare este greșită.
„În bugetul propus, CFR Călători a trecut la «alte venituri» încă 785 de milioane de lei, bani imaginari, bani pe care compania estimează că i-ar mai primi de la stat ca subvenție pentru serviciul public de transport feroviar, adică pentru operarea trenurilor de călători. Doar că această sumă nu este aprobată în bugetul statului. Practic, au fost trecuți în buget bani inexistenți, iar astfel, pe hârtie, pierderea companiei era transformată în profit”, a precizat Radu Miruță.
Ministrul a respins categoric această formă de bugetare și a transmis că documentele trebuie refăcute pe baza unor venituri reale, nu pe baza unor ipoteze care nu au suport în bugetul de stat.
Radu Miruță susține că a cerut eliminarea sumelor care nu au acoperire bugetară legală, fundamentarea bugetelor doar pe venituri reale și aprobate, precum și prezentarea unui plan concret de eficientizare.
În practică, asta înseamnă că cele două companii feroviare trebuie să revină cu bugete construite pe cifre verificabile și cu măsuri clare de reducere a cheltuielilor. Ministrul a insistat asupra ideii de plan „real, măsurabil și verificabil”, ceea ce sugerează că simpla ajustare contabilă a veniturilor nu mai este acceptată.
Pentru călători, miza este importantă. CFR Călători funcționează cu sprijin public tocmai pentru că transportul feroviar de pasageri este considerat serviciu public. Problema apare atunci când subvențiile acoperă pierderi recurente, fără ca serviciile oferite să se îmbunătățească vizibil: trenuri curate, condiții decente, predictibilitate, respectarea orarelor și o experiență mai bună pentru pasageri.
„Pentru mine, asta nu înseamnă management. Înseamnă cosmetizarea pierderilor și mutarea notei de plată tot către contribuabili”, a adăugat ministrul interimar al Transporturilor.
Radu Miruță a criticat și bugetul propus de CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară. Potrivit ministrului, bugetul pentru 2026 prevedea creșterea pierderilor cu 32,9%, ceea ce ar însemna aproximativ 700 de milioane de lei în plus.
CFR SA este compania responsabilă de infrastructura feroviară: linii, stații, instalații, lucrări de întreținere și modernizare. Situația financiară a acestei companii influențează direct calitatea transportului feroviar, viteza trenurilor, siguranța circulației și capacitatea sistemului de a atrage investiții.
Dacă pierderile cresc, iar bugetul este aprobat fără un plan real de corecție, presiunea ajunge tot pe bugetul public. Iar banii publici, după cum subliniază ministrul, nu se traduc întotdeauna în servicii mai bune pentru călători.
„La CFR SA - compania care administrează infrastructura feroviară - bugetul propus pentru 2026 prevedea creșterea pierderilor cu 32,9% - aproximativ 700 de milioane de lei”, a transmis Radu Miruță.
Declarațiile ministrului ating una dintre cele mai sensibile probleme ale companiilor de stat: diferența dintre subvenția necesară pentru un serviciu public și acoperirea repetată a pierderilor generate de management slab, costuri mari sau lipsă de reforme.
Transportul feroviar are nevoie de finanțare publică, mai ales în cazul rutelor nerentabile, dar importante social. Însă finanțarea publică trebuie să fie susținută de reguli clare, obiective măsurabile și responsabilitate managerială. Altfel, subvenția riscă să devină doar o formă de acoperire a pierderilor, fără ca pasagerii să vadă îmbunătățiri reale.
Ministrul a folosit o formulare dură pentru a descrie această situație, spunând că banii publici par să intre „într-o sită”: statul alocă sume mari, dar rezultatele sunt prea puțin vizibile.
„Dacă citiți această postare din tren, sper să aveți parte de curățenie, de condiții decente și de respectul pe care orice călător îl merită. Spun asta pentru că, an de an, miliarde de lei din banii publici merg către sistemul feroviar românesc. Problema este că, de prea multe ori, acești bani par să intre într-o sită: torni constant, dar rezultatele se văd prea puțin”, a adăugat Miruță.
Respingerea bugetelor pune presiune pe conducerile CFR Călători și CFR SA să vină cu documente refăcute, bazate pe venituri certe și pe măsuri concrete de reducere a pierderilor. În lipsa acestor ajustări, aprobarea bugetelor ar fi însemnat, potrivit ministrului, acceptarea oficială a unor pierderi mai mari și a unei noi poveri puse pe contribuabili.
