"Laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului nu vor mai sta să adune praf la sediile instituţiilor! Am semnat ordinul de ministru prin care stabilim că aceste laboratoare, dacă nu au loc incidente de poluare unde trebuie trimise imediat, să fie folosite pe tot parcursul anului, în baza unui plan de monitorizare, în locuri unde există poluări ale aerului istorice, dar în acelaşi timp nu există staţii oficiale în apropiere", a scris Buzoianu.

Potrivit acesteia, în perioada următoare va fi realizat, pentru anul 2026, un astfel program de către Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate - ANMAP.

"Pe scurt: folosim echipamentele care au costat mulţi bani România ca să vedem toţi, oficial, ce aer se respiră în zone poluate istoric", şi-a încheiat postarea Diana Buzoianu.

Comisia Europeană a decis, pe 11 decembrie 2025, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor care îi revin în temeiul Directivelor privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE şi Directiva 2004/107/CE).

În temeiul directivelor, statele membre trebuie să evalueze calitatea aerului înconjurător în conformitate cu cerinţe detaliate privind numărul, tipul şi amplasarea punctelor de prelevare, precum şi cu obiectivele de calitate a datelor. Aceste obligaţii de monitorizare sunt esenţiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanţi şi pentru a sprijini un management eficace al calităţii aerului. Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că reţeaua sa naţională de monitorizare a calităţii aerului îndeplineşte aceste cerinţe legale.

Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 şi o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Comisia a emis un aviz motivat adresat României în iunie 2023, dar modificările necesare nu au fost încă finalizate.

Directivele 2008/50/CE şi 2004/107/CE privind calitatea aerului înconjurător fac parte din cadrul de politică pentru un aer curat şi contribuie la atingerea obiectivelor pentru 2030 privind poluarea aerului prevăzute în Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării. Acestea prevăd valori-limită şi valori-ţintă pentru concentraţiile mai multor poluanţi care afectează calitatea aerului şi stabilesc cerinţe detaliate pentru monitorizarea şi raportarea datelor privind calitatea aerului. Scopul este de a se asigura că statele membre evaluează, gestionează şi îmbunătăţesc adecvat calitatea aerului înconjurător, astfel încât să se respecte standardele UE privind calitatea aerului.

România a făcut demersuri pentru suplimentarea punctelor de monitorizare a calităţii aerului încă din 2017, de la declanşarea procedurii de punere în întârziere din partea Comisiei Europene, a transmis, câteva zile mai târziu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), la solicitarea AGERPRES.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.