Semnal de alarmă din PNRR: probleme la aproape jumătate dintre jaloane din cererea 4
România riscă să intre din nou în zona sensibilă a blocajelor din PNRR, după ce aproape jumătate dintre jaloanele incluse în cererea de plată nr. 4 au ridicat semne de întrebare la nivelul Comisiei Europene. Datele oficiale transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către DCBusiness arată că situația este departe de a fi clarificată complet.
Din cele 62 de ținte și jaloane incluse în cerere, pentru 29 Comisia Europeană a cerut deja clarificări suplimentare, ceea ce indică probleme serioase de implementare sau de documentare
Unde se blochează PNRR: reformele cele mai sensibile
În spatele acestor cifre se află câteva dintre cele mai dificile reforme asumate de România, unde lucrurile nu merg deloc lin.
Printre acestea se numără reorganizarea Romsilva, un subiect sensibil politic și administrativ, dar și continuarea procesului de decarbonizare, care presupune închiderea unor capacități de producție de energie pe bază de cărbune.
La acestea se adaugă reforma guvernanței corporative în companiile de stat, unde indicatorii de performanță și modul de administrare continuă să ridice probleme în relația cu Bruxelles-ul
Doar o parte din probleme mai sunt „deschise”, dar nu sunt deloc minore
Potrivit MIPE, în acest moment au mai rămas în curs de soluționare opt jaloane și ținte, însă acestea vizează exact zonele cele mai complicate.
Este vorba despre aceleași reforme sensibile – Romsilva, energia și companiile de stat – ceea ce arată că blocajele nu sunt unele marginale, ci ating chiar nucleul reformelor din PNRR.
Ce încearcă Guvernul să repare în regim de urgență
Autoritățile române au transmis deja către Comisia Europeană o serie de măsuri de remediere. Printre acestea se numără promovarea unei hotărâri de guvern pentru reorganizarea Romsilva, clarificări suplimentare privind performanța companiilor de stat și decizia de dezafectare a unor capacități energetice pe cărbune
Termenul estimat pentru conformare este luna martie 2026, ceea ce pune o presiune suplimentară pe autorități, în condițiile în care evaluarea Comisiei este încă în desfășurare.
Un model care se repetă: bani primiți, dar cu rezerve
Situația nu este singulară. Și cererea de plată nr. 3 a fost aprobată doar parțial, cu sume importante suspendate.
România a primit atunci 1,27 miliarde de euro, însă aproximativ 809 milioane de euro au rămas blocate, în așteptarea clarificării unor jaloane neîndeplinite sau îndeplinite incomplet
Acest precedent ridică semne de întrebare privind riscul ca același scenariu să se repete și în cazul cererii nr. 4.
Presiunea crește: urmează cererile 5 și 6
În paralel, calendarul PNRR nu se oprește. MIPE estimează depunerea cererii de plată nr. 5 în aprilie 2026 și a celei de-a șasea în trimestrul al treilea al anului
Asta înseamnă că România trebuie să rezolve rapid problemele actuale, în timp ce pregătește noi reforme și investiții.
Miza este uriașă: fără îndeplinirea jaloanelor, banii europeni pot întârzia sau chiar fi pierduți.