De ce renunță statul la obsesia pentru panouri

Ministrul a spus că România a investit masiv în fotovoltaic în ultimii ani, dar nu a construit în paralel infrastructura de stocare. Rezultatul a fost un sistem dezechilibrat: ziua apare exces de energie solară, prețurile se prăbușesc, iar energia este exportată foarte ieftin. Seara, când consumul crește și producția solară scade spre zero, România ajunge să importe scump, exact în intervalul cel mai sensibil pentru rețea și pentru piață.

Bogdan Ivan a dat un exemplu despre diferența de preț care apare din lipsa stocării. În perioadele în care este soare în toată regiunea, România ajunge să vândă energie la 1–2 lei, pe fondul supraproducției și al prăbușirii prețurilor. Seara, în schimb, importurile pot urca la echivalentul a 200–500 euro/MWh, când consumul e ridicat, iar producția solară lipsește. Diferența, a punctat ministrul, se regăsește în final în costurile suportate de consumatori și în tensiunile din piață.

Citește și: Bogdan Ivan: Preţul energiei electrice a generat peste 60% din inflație

1.500 MW de stocare, ținta până la finalul anului

Pentru a corecta dezechilibrul, Ministerul Energiei a decis redirecționarea fondurilor către stocare. Obiectivul anunțat este instalarea a aproximativ 1.500 MW de capacitate de stocare până la finalul acestui an, prin baterii industriale, sisteme de stocare la nivel de rețea, proiecte hibride cu regenerabile și investiții în infrastructură locală. O parte semnificativă din fondurile inițial alocate fotovoltaicelor a fost mutată spre aceste proiecte.

Ministrul a insistat că stocarea e o soluție economică, nu doar tehnologică. Bateriile permit acumularea energiei ieftine din timpul zilei și utilizarea ei în orele de vârf, reduc importurile, ajută la echilibrarea rețelei și limitează volatilitatea prețurilor. Fără aceste mecanisme, piața rămâne expusă la oscilații puternice, iar consumatorii resimt șocurile tarifare ori de câte ori apar vârfuri de consum și deficit de producție.

Banii „verzi” fără strategie: risc de investiții neperformante

Bogdan Ivan a criticat indirect modul în care au fost cheltuiți banii europeni în ultimii ani, fără o viziune integrată. România a fost aproape de o situație paradoxală: să instaleze mii de megawați în fotovoltaic, dar să nu poată folosi eficient energia produsă. În lipsa stocării, proiectele pot deveni neperformante economic, iar randamentul investițiilor scade, pentru că energia ajunge să fie vândută exact atunci când nu are valoare în piață.

Primăriile și companiile, împinse spre stocare

Noua strategie vizează și autoritățile locale, dar și mediul privat. Ministerul a condiționat finanțările pentru fotovoltaice de existența unor sisteme de stocare, astfel încât proiectele noi să nu mai adâncească dezechilibrele din rețea.

Pentru companii și distribuitori, statul ar urma să asigure cofinanțări de 20–25%, restul provenind din fonduri private și europene. Ministrul a precizat că finanțarea se bazează în principal pe fonduri europene și pe Fondul pentru Modernizare, fără presiune suplimentară majoră pe bugetul de stat.

Declarațiile ministrului arată o schimbare de paradigmă: după ani în care accentul a fost pus aproape exclusiv pe regenerabile, Guvernul admite că tranziția verde fără infrastructură de suport poate crea vulnerabilități.

Noua direcție urmărește un echilibru între producția verde, stocare, securitate energetică și prețuri suportabile pentru consumatori.

Miza: să nu mai exportăm ieftin ziua și să importăm scump seara

Prin dezvoltarea capacităților de stocare, Guvernul speră să oprească fenomenul „export ieftin – import scump” și să reducă volatilitatea din piață. În viziunea lui Bogdan Ivan, România poate deveni un hub energetic regional mai stabil, dar reușita depinde de ritmul implementării și de capacitatea administrației de a evita blocajele birocratice care au frânat proiecte similare în trecut.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.