Ce prevede noua ordonanță: acciză mai mică la motorină și taxe pentru companiile petroliere
04 Aprilie 2026
Eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică a fost principalul factor care a împins inflația în sus în România în a doua parte a anului 2025, a susținut ministrul Energiei, Bogdan Ivan în cadrul emisiunii ”Ce se întâmplă?”, moderată de Răzvan Dumitrescu.
Potrivit acestuia, peste 60% din creșterea inflației după 1 iulie a fost generată de scumpirea electricității, în contextul liberalizării pieței și al creșterii costurilor pentru populație.
Energia, principalul motor al scumpirilor
Invitat în emisiunea „Ce se întâmplă?”, moderată de Răzvan Dumitrescu, ministrul Energiei a afirmat că decizia de eliminare a plafonului la electricitate a avut un impact direct și rapid asupra nivelului general al prețurilor din economie.
Bogdan Ivan a explicat că, imediat după liberalizare, facturile la electricitate au crescut semnificativ pentru milioane de consumatori, iar acest val de scumpiri s-a transmis în lanț în aproape toate sectoarele economiei: de la alimente și servicii, până la transport și chirii.
În opinia ministrului, energia a devenit principalul factor care a alimentat inflația în 2025, depășind ca impact chiar și scumpirile din sectorul alimentar sau cele generate de cursul valutar.
Citește și: Bogdan Ivan explică de ce românii au plătit facturi mai mari iarna 2025–2026
Facturi mai mari, presiune pe bugetele familiilor
Potrivit datelor prezentate de ministru, înainte de liberalizare, un consum mediu de 100–110 kWh pe lună genera o factură de aproximativ 80 de lei. După eliminarea plafonării, aceleași gospodării au ajuns să plătească între 100 și 150 de lei, în funcție de furnizor.
Această creștere aparent moderată a avut însă un impact major pentru persoanele cu venituri mici și medii, care alocă deja o parte importantă din buget pentru utilități.
Ministrul a subliniat că, pentru multe familii, scumpirea energiei a însemnat renunțarea la alte cheltuieli esențiale, inclusiv pentru alimente, medicamente sau educație.
De ce a fost atât de puternic efectul asupra inflației
Bogdan Ivan a explicat că energia electrică nu afectează doar consumatorii casnici, ci întreaga economie.
Creșterea prețurilor la electricitate se reflectă imediat în, costurile de producție ale companiilor, tarifele serviciilor, prețurile bunurilor de larg consum, cheltuielile din sectorul public.
Astfel, fiecare majorare a facturilor este multiplicată pe lanțul economic, generând presiuni suplimentare asupra inflației.
Ministrul a arătat că eliminarea plafonării a venit într-un moment dificil, marcat de instabilitate regională, costuri ridicate de producție și probleme structurale în sistemul energetic.
Măsurile de compensare, insuficiente la început
Pentru a atenua impactul social, Guvernul a introdus un mecanism de sprijin pentru persoanele cu venituri sub 1.950 de lei, care primeau o reducere de 50 de lei la factura de electricitate.
Potrivit lui Bogdan Ivan, schema nu a acoperit însă toți beneficiarii potențiali, iar mulți români vulnerabili au rămas în afara sistemului.
Ulterior, pragul a fost majorat la 2.500 de lei, iar mecanismul a fost extins, însă efectele inițiale asupra inflației deja se produsese.
Ministrul a recunoscut că măsurile au fost mai degrabă reactive, luate după ce scumpirile se resimțiseră deja în economie.
Legătura dintre politică energetică și stabilitatea economică
Declarațiile ministrului readuc în prim-plan relația directă dintre politicile energetice și stabilitatea macroeconomică.
Bogdan Ivan a sugerat că liberalizarea fără mecanisme de protecție suficiente a expus populația și firmele la șocuri de preț greu de absorbit.
În opinia sa, România a plătit costul unor decizii luate fără o evaluare completă a impactului social și economic, într-un context european marcat de tranziția accelerată către energie verde.
Noua strategie: protecție socială și stabilizare a pieței
Pentru perioada următoare, Ministerul Energiei mizează pe o combinație de măsuri sociale și investiții în producția internă.
Guvernul intenționează să mențină schemele de sprijin pentru consumatorii vulnerabili până la finalul anului 2026 și să accelereze investițiile în capacități de producție și stocare, pentru reducerea dependenței de importuri.
Potrivit ministrului, doar prin creșterea ofertei interne și printr-o piață mai competitivă pot fi limitate pe termen lung efectele energiei asupra inflației.
