Președintele ales Nicușor Dan vine la Cotroceni pe fondul unei așteptări uriașe din partea unei populații divizate și a unui stat dezechilibrat din punct de vedere economic. Într-o analiză profundă, făcută pentru DCBusiness, profesorul de economie Mircea Coșea trasează principalele provocări și riscuri ale noii administrații, punctând lipsa unui program economic clar, contradicțiile dintre președinte și posibilul premier Ilie Bolojan și, mai ales, nevoia unei reforme structurale profunde. În cele ce urmează, prezentăm punct cu punct cele șapte avertismente și recomandări ale economistului.

1. Fără o viziune economică articulată, președintele pleacă cu un handicap major

Pentru profesorul Coșea, una dintre cele mai mari slăbiciuni ale lui Nicușor Dan este lipsa unei viziuni economice concrete. Campania electorală a fost dominată de teme generale și de lozinci, iar singura idee clar formulată – aceea că nu vor crește taxele – intră în contradicție directă cu ce a afirmat Ilie Bolojan, favorit pentru funcția de premier, care a vorbit deschis despre necesitatea unor majorări fiscale.

Această disonanță trimite un semnal periculos pieței și opiniei publice: lipsa unei coordonări între Președinție și viitorul Guvern. În lipsa unei viziuni unitare, măsurile fiscale riscă să fie fie contradictorii, fie amânate, adâncind dezechilibrele bugetare.

2. Reforma fiscală: inevitabilă, dar nu suficientă

Profesorul subliniază că pe termen scurt, România nu va putea evita corecțiile bugetare. Acestea pot include creșteri de TVA, reechilibrarea poverii fiscale și introducerea de noi taxe. Totuși, avertizează că o simplă „reformă fiscală” nu va rezolva problema reală: România suferă din cauza unei structuri economice dezechilibrate, care generează deficite sistemice.

„Oricât ne-am chinui cu metodele monetariste, nu putem echilibra bugetul fără o reformă structurală profundă”, afirmă Coșea. Aici se încadrează și critica sa dură privind felul în care deficitul comercial, alimentat de importuri masive, generează automat și deficit bugetar, prin lipsa valorii adăugate produse în țară.

3. Industria românească: calea spre ieșirea din criză

Un punct central în analiza lui Coșea este nevoia unei revoluții industriale veritabile. România, spune el, trebuie să treacă de la o economie manufacturieră – axată pe asamblare și producție low-tech – la una bazată pe cercetare, dezvoltare și inovare. Doar astfel poate crește oferta internă de bunuri și servicii, reducând presiunea pe importuri și, implicit, deficitul comercial.

Mai mult, profesorul cere valorificarea resurselor interne – agricole, energetice și minerale. Agricultura trebuie să nu mai exporte materie primă, ci produse finite. Energia trebuie produsă cu resurse locale, iar resursele minerale precum sarea, grafitul sau pământurile rare trebuie exploatate inteligent, cu valoare adăugată și în folosul economiei naționale.

4. Capitalul românesc: susținut, dar și responsabilizat

Un alt aspect esențial este poziția capitalului autohton. Coșea afirmă că acesta a progresat vizibil în ultimii ani, dar că e nevoie de politici care să îl încurajeze să rămână în țară, nu să investească în străinătate. A dat exemplul investitorilor români care preferă să cumpere hoteluri și cluburi în Franța sau Italia, în loc să creeze locuri de muncă acasă.

„Trebuie o reformă a capitalului românesc, care să stimuleze reinvestirea în România și să asigure condiții atractive pentru dezvoltare locală”, punctează profesorul.

5. Piața muncii și educația economică: piloni neglijați

O parte inedită a analizei sale vizează cultura economică a populației. Coșea critică faptul că o mare parte dintre români au fost atrași de „aberații economice” promovate de personaje populiste, precum Călin Georgescu, și subliniază că fără o educație economică de bază, publicul poate fi manipulat cu ușurință.

Soluția propusă? Introducerea educației economice de masă în școli și în sistemul de formare continuă pentru adulți. România are nevoie de cetățeni care să înțeleagă diferența dintre promisiuni utopice și realități bugetare.

6. Relația cu Republica Moldova – o oportunitate strategică

Pe finalul analizei, profesorul Coșea subliniază o oportunitate strategică: relația cu Republica Moldova. Alegerea lui Nicușor Dan este văzută ca o șansă de consolidare a legăturilor economice, politice și instituționale cu Chișinăul. Având în vedere apropierea ideologică dintre președinții celor două state, Coșea consideră că România poate juca un rol decisiv în aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și în extinderea capitalului românesc pe piața moldovenească.

7. Guvern de specialiști, nu de politruci

Într-un mesaj dur, Coșea cere explicit formarea unui guvern din specialiști, inclusiv români din diaspora, și eliminarea celor care „au lipit afișe” și „fluturat steaguri” în campanie. Pentru el, supraviețuirea economică a României depinde de profesionalizarea administrației și eliminarea influenței politice în economie.

„Actuala structură politică a guvernării a creat o ruptură între cetățeni și stat. Românii nu mai au încredere în instituții. Este sarcina acestui președinte să repare această legătură”, conchide profesorul.

Așadar, analiza lui Mircea Coșea este un avertisment lucid, realist și fără menajamente. România are nevoie mai mult ca oricând de un președinte care să gândească în termenii dezvoltării economice pe termen lung, nu doar al echilibrelor contabile. În lipsa unor măsuri structurale, chiar și cele mai ambițioase reforme fiscale vor rămâne paliative.

Pentru Nicușor Dan, provocarea abia începe. Iar testul cel mare nu va fi doar formarea unui Guvern, ci asumarea unui proiect economic real, coerent și funcțional. Iar pentru asta, cum spune și Coșea, nu ajung loialitatea de campanie sau declarațiile generale. E nevoie de viziune, echipă și curaj.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.