Potrivit barometrului ADP/Stanford Lab, sectorul privat din Statele Unite a pierdut 32.000 de locuri de muncă în luna noiembrie, contrar aşteptărilor de creştere, cel mai intens impact fiind resimţit în industria prelucrătoare şi în firmele mici, relevă o analiză Le Figaro. 

Noile vize H-1B, mai costisitoare pentru angajatori

Una dintre schimbările cele mai discutate ale anului este creşterea semnificativă a costurilor pentru obţinerea vizelor de muncă H-1B, care permit angajarea de lucrători străini specializaţi în domenii precum tehnologia informaţiei, inginerie sau matematică. Administraţia americană a anunţat introducerea unei taxe de 100.000 de dolari pentru fiecare solicitare de viză H-1B depusă pentru angajaţi din afara SUA, o creştere masivă faţă de costurile anterioare de 2.000–5.000 de dolari şi un element care ar putea descuraja angajatorii să folosească acest program, conform Euronews.

Programul H-1B, creat pentru a facilita recrutarea de profesioniști cu înaltă calificare, este supus unor limite anuale de 65.000 de vize generale plus 20.000 pentru absolvenţi de masterat ori doctorate în SUA, iar majoritatea beneficiarilor provin din India (peste 70%). 

Criticii susţin că această politică creşte costurile de operare pentru companiile americane şi ar putea diminua atractivitatea SUA ca destinaţie pentru talente globale, în contextul în care angajatorii caută alternative pentru recrutare. 

^{Sergey Brin (co-fondator Google), Tim Cook CEO Apple, și Sam Altman, CEO OpenAI, în timpul cinei de la Casa Albă din septembrie 2025.}

Migrarea joburilor şi centrele de dezvoltare din India

Pe reţelele sociale şi în analizele unor firme de recrutare apare un fenomen tot mai mediatizat: unele companii mari precum Meta, Amazon, Apple, Microsoft, Netflix şi Google ar fi creat circa 32.000 de locuri de muncă în India, atribuind această tendinţă creşterii costurilor şi incertitudinii asociate programului H-1B. Această estimare provine de la firma de staffing Xpheno, potrivit unui articol Times of India care citează influenceri şi analişti din piaţă. 

Acest tip de relocare a joburilor către India se înscrie într-un trend mai larg observat pe parcursul deceniilor: marile companii tehnologice îşi extind centrele globale de competenţă, inclusiv de dezvoltare software, servicii globale şi outsourcing, pentru a profita de costurile mai scăzute şi de disponibilitatea forţei de muncă specializate într-o ţară cu un ecosistem IT matur.

Impactul economic al tarifelor şi politicilor restrictive

Pe lângă problemele din piaţa de muncă formalizate de sondaje, economişti citati de publicaţii internaţionale discută despre efectele politicilor comerciale şi tarifare mai dure, precum tarifele impuse asupra importurilor, care pot afecta competitivitatea firmelor americane şi pot avea consecinţe negative asupra ocupării forţei de muncă, inclusiv în sectoare dependente de lanţurile globale de aprovizionare. 

Așadar, în ansamblu, 2025 a adus provocări economiei americane: pierderi de locuri de muncă într-un moment în care ritmul angajărilor era aşteptat să rămână pozitiv, politici de imigraţie mai restrictive care cresc costurile companiilor şi încurajează relocarea joburilor din tehnologie şi de specialitate către India sau alte pieţe externe, şi dezbateri privind modul în care SUA îşi poate menţine competitivitatea pe termen lung în faţa unei globalizări tot mai dinamice a forţei de muncă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.