Expertul avertizează că actuala creștere a prețurilor metalelor prețioase arată o nesiguranță sistemică, care amintește de perioadele de dinaintea marilor recesiuni.

Investitorii fug de volatilitate

„Aurul și argintul cresc atunci când lumea nu mai are încredere în sistemul financiar. Este o fugă de volatilitate, o căutare a siguranței”, explică profesorul Coșea. În opinia sa, acest fenomen arată că piețele se tem de instabilitatea geopolitică, de inflația globală și de lipsa unor centre economice stabile.

România, spectator într-o piață nesigură

România nu are o piață de investiții în metale prețioase dezvoltată, însă creșterea internațională a prețurilor afectează indirect stabilitatea financiară internă. „Când aurul urcă, investitorii devin mai prudenți. Asta înseamnă că accesul la finanțare scade, dobânzile cresc și economia încetinește.”

Citește și: Mircea Coșea: Criza energiei, făcută cu bună știință! Cum am ajuns dependenți de Rusia

Aurul – moneda de rezervă a neîncrederii

Profesorul amintește că în toate perioadele de criză – inclusiv în anii ’70, după șocul petrolier, sau în 2008, la criza financiară globală – aurul a fost termometrul fricii.
„Creșterea prețului aurului înseamnă că investitorii nu mai cred în politicile monetare și că încearcă să-și salveze capitalul din fața incertitudinii.”

Prețul fricii economice

Coșea concluzionează că actuala evoluție arată o lume în tranziție, în care vechile centre de putere economică pierd teren, iar investitorii se refugiază în simbolurile siguranței: aurul, argintul și energia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.