Rezistență politică și interese de grup

„Înverșunarea cu care unii politicieni refuză ideea listării companiilor de stat are legătură cu cercurile de interese, cu sinecurile și afacerile care căpușează aceste companii”, susține Negrescu. El atrage atenția că opoziția față de deschiderea capitalului companiilor de stat nu are nicio legătură cu ideea de suveranitate economică sau de consolidare a unui stat puternic, ci dimpotrivă, întreține stagnarea.

„Dacă și-ar fi dorit un stat performant, nu ar fi asistat cu nonșalanță la pierderile colosale de la CFR Călători, Tarom și celelalte companii publice. N-ar fi aspirat toate profiturile de la companiile de stat și ar fi angajat manageri care să le dezvolte, nu să le transforme în dependente de bugetul public.”

Listarea la bursă, oportunitate ratată

În opinia analistului, România ratează o șansă majoră de a obține finanțare într-un moment în care „fondurile de investiții sunt în căutare de plasamente sigure, de viitor.” Companii precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, CEC sau EximBank ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare, fără ca statul să piardă controlul, dar cu posibilitatea de a atrage investiții.

„Din astfel de listări, statul ar putea obține rapid 15-20 de miliarde de lei, bani cu care să acopere găurile bugetare și să evite creșterea taxelor. Or, exact aceste taxe riscă să afecteze grav competitivitatea României față de statele din regiune, în special Bulgaria care se pregătește de trecerea la euro.”

Mitul investițiilor publice, demontat

Negrescu respinge și ideea că statul ar putea investi masiv în aceste companii fără sprijin privat: „Teoria conform căreia vom investi bani publici în aceste companii pentru a-și extinde afacerile este una falsă. Statul n-a avut bani nici să indexeze alocațiile pentru copii și, probabil, nu va avea bani de investiții în următorii 3-4 ani cel puțin.”

Reformarea legislației și sprijin pentru Fondul Proprietatea

În locul blocării accesului companiilor românești la capital, soluția ar fi o legislație care să sprijine dezvoltarea fondurilor de investiții, a alternativelor la creditul bancar și a unui ecosistem modern de finanțare.

„Fondul Proprietatea poate fi un exemplu de bune practici. Să-l susținem să atragă capital, să investească în firme românești, să dezvolte clustere de business, să devină un actor activ, nu doar un lichidator de participații.”

Concluzie amară: taxe în loc de reforme

„Avem nevoie de o legislație favorabilă capitalului investițional, pentru fonduri, parcuri logistice, de inovație, hub-uri industriale. Suntem capabili să facem asta?”, întreabă retoric Negrescu, avertizând că, în lipsa curajului de a reforma, România va rămâne blocată în paradigma creșterii de taxe și a inventării de noi biruri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.