Disparitățile economice din UE persistă în 2024

Datele publicate recent de Eurostat privind produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, consumul individual efectiv și nivelurile prețurilor în Uniunea Europeană confirmă faptul că diferențele economice dintre statele membre rămân semnificative, în ciuda unui trend general de convergență lentă. Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos și Danemarca conduc în topul performanței economice, în timp ce Bulgaria, Grecia și Letonia închid clasamentul. România se plasează și ea sub media UE la toți indicatorii esențiali.

Luxemburg și Irlanda, motoarele PIB-ului european

În 2024, Luxemburg a înregistrat cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, la un nivel cu 142% peste media UE, urmat de Irlanda (+111%), Țările de Jos și Danemarca (ambele cu peste 20% peste medie). Această poziționare a Luxemburgului este influențată de numărul mare de navetiști transfrontalieri care contribuie la PIB, fără a fi incluși în populația rezidentă.

Irlanda, aflată pe locul al doilea, beneficiază de prezența unor mari corporații multinaționale, al căror capital intelectual și activitate de producție contribuie masiv la generarea PIB-ului național.

În contrast, Bulgaria are cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE, cu 34% sub media Uniunii, fiind urmată de Grecia și Letonia. România se află într-un grup de state – alături de Polonia, Ungaria, Croația și Slovacia – care înregistrează un PIB per capita cuprins între 20% și 30% sub media UE.

Consumul individual efectiv – indicatorul real al bunăstării

Deși PIB-ul este un indicator important al activității economice, consumul individual efectiv (AIC) este considerat o măsură mai realistă a bunăstării populației. Și aici, Luxemburg domină topul cu un nivel cu 41% peste media UE, urmat de Norvegia (+24%). Interesant este că Irlanda, deși are al doilea cel mai mare PIB, are un consum individual cu 1% sub media UE, confirmând că mare parte din valoarea economică generată nu se regăsește în consumul populației locale.

România, în schimb, se menține la coada clasamentului, în zona țărilor cu un AIC per capita cu peste 30% sub media UE, alături de Bulgaria, Ungaria și candidatele Albania și Serbia.

Prețuri mari în nord, mici în est: harta costului vieții

Indicele nivelului prețurilor pentru consumul individual reflectă puterea de cumpărare relativă a populației. În 2024, cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate în Luxemburg (+51%), Danemarca și Irlanda, urmate de Finlanda, Suedia și Țările de Jos. Pe de altă parte, Ungaria a devenit pentru prima dată țara cu cele mai mici prețuri, cu 40% sub media UE, depășind Bulgaria, care a deținut acest titlu ani la rând. România se plasează, de asemenea, printre țările cu cele mai scăzute prețuri din Uniune.

Este important de menționat că aceste diferențe de prețuri sunt afectate semnificativ de cursurile de schimb valutar. Țările candidate precum Turcia au înregistrat creșteri abrupte ale indicilor de preț, pe fondul deprecierii monedelor naționale față de euro.

Convergența economică: realitate sau iluzie?

Eurostat constată o reducere a dispersiei între țările UE în privința PIB-ului și consumului pe cap de locuitor: dacă în 2014 cel mai mare PIB per capita era de șase ori mai mare decât cel mai mic, în 2024 raportul a scăzut la patru ori. În cazul consumului individual efectiv, diferențele au scăzut de la 3 la 2 ori.

Totuși, aceste cifre arată că disparitățile rămân profunde, mai ales între vechile și noile state membre. Indicatorii de volum și preț, ajustați prin paritățile puterii de cumpărare (PPP), sunt utilizați și în alocarea fondurilor europene pentru coeziune, fiind relevanți în stabilirea regiunilor eligibile pentru sprijin financiar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.