Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că această situație este rezultatul unei politici agricole incoerente, în care subvențiile punctuale nu au fost dublate de investiții în producție, procesare și competitivitate, transformând agricultura românească într-un sector vulnerabil în fața importurilor.

Importuri mai ieftine decât producția locală

În marile lanțuri de retail din România apar tot mai frecvent roșii provenite din Albania și Muntenegru, state care au reușit să devină competitive pe piața europeană în ultimii ani. Potrivit lui Adrian Negrescu, aceste țări au investit masiv în dezvoltarea de solarii moderne și au oferit facilități fiscale consistente producătorilor, ceea ce le-a permis să livreze produse la prețuri mai mici decât cele practicate de fermierii români.

Paradoxal, ajunge să fie mai ieftin să imporți roșii din Balcanii de Vest decât să le produci în România, chiar și în plin sezon agricol, o realitate care pune presiune directă pe agricultorii locali.

Citește și: Fermierii pot primi 50.000 de euro! Statul relansează programul ”Tomata”

Programul Tomata, un sprijin fără efecte în piață

Analistul economic subliniază că eșecul actual nu este întâmplător, ci rezultatul unor politici agricole greșite. Programul Tomata, gândit ca un instrument de sprijin pentru producătorii români, a funcționat mai degrabă ca o schemă de subvenționare fără impact real asupra pieței.

Deși au fost acordate fonduri publice, aceste sume nu s-au reflectat în prețuri competitive sau într-o prezență constantă a produselor românești pe rafturile magazinelor. Fără infrastructură de depozitare, procesare și distribuție, producătorii locali au rămas expuși fluctuațiilor de preț și concurenței externe.

Costurile de producție, principalul handicap

Unul dintre motivele pentru care agricultura românească pierde teren este nivelul ridicat al costurilor de producție. Energia, gazele, carburanții și apa sunt mai scumpe decât în alte state din regiune, ceea ce face ca producția locală să pornească din start cu un dezavantaj competitiv.

Adrian Negrescu arată că, în lipsa unor facilități fiscale și a unor scheme de sprijin coerente, fermierii români nu pot concura cu producători din țări unde costurile operaționale sunt mai mici și unde statul a construit politici agricole pe termen lung.

Producție fără piață, marfă aruncată

În lipsa unor canale eficiente de vânzare, mulți producători români ajung să își arunce marfa pe câmp sau să o vândă la prețuri derizorii, sub costul de producție. Această situație se repetă an de an, semnalând o problemă structurală a agriculturii românești.

Potrivit analistului economic, problema nu este lipsa cererii, ci incapacitatea statului de a crea un cadru în care producția locală să fie integrată eficient în lanțurile de retail și procesare.

Lipsa procesării, o pierdere de valoare adăugată

România exportă materie primă și importă produse finite, inclusiv în sectorul agricol. Adrian Negrescu atrage atenția că țara nu dispune de suficiente capacități de procesare pentru legume și fructe, ceea ce limitează sever posibilitatea de a valorifica producția internă.

În lipsa fabricilor de procesare a tomatelor, de exemplu, surplusul de producție nu poate fi transformat în pastă, conserve sau alte produse cu valoare adăugată, iar fermierii rămân dependenți de vânzarea rapidă a produselor proaspete.

Agricultura, între subvenții și competitivitate

Analistul economic avertizează că subvențiile, fără investiții structurale, nu pot salva agricultura românească. Fără politici care să reducă costurile de producție, să stimuleze procesarea și să asigure accesul la piață, producătorii locali vor continua să piardă teren în fața importurilor.

În acest context, România riscă să devină tot mai dependentă de legume și fructe din import, în timp ce potențialul agricol intern rămâne insuficient valorificat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.