Decizia vine într-un context caracterizat de o inflație încă ridicată, dar aflată pe o traiectorie lent descendentă, și de o activitate economică în clară încetinire.

Inflația rămâne aproape de 10%

Rata anuală a inflației s-a redus în decembrie 2025 la 9,69%, de la 9,88% în septembrie, pe fondul scăderii dinamicii prețurilor la combustibili și la LFO. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să crească, ajungând la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie, sub impactul costurilor salariale ridicate, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei electrice și ale deprecierii cursului leu/euro.

Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflației a crescut cu 4,55 puncte procentuale față de decembrie 2024, în principal din cauza expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și a majorării TVA și accizelor.

Inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a urcat la 8,6% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației IPC s-a majorat la 7,3%.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a coborât marginal la 9,62%, în timp ce inflația CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5%.

Citește și: BNR: dobânzile interbancare se stabilizează, lichiditatea rămâne tensionată

Economia încetinește vizibil

Datele preliminare arată o comprimare a activității economice cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după un minus de 0,1% în trimestrul anterior. Ritmul anual al PIB s-a redus la 0,1% în trimestrul IV, iar pe ansamblul anului 2025 creșterea economică a încetinit la 0,6%, de la 0,9% în 2024.

Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul, producția industrială a înregistrat o contracție minoră, iar dinamica lucrărilor de construcții a rămas pozitivă, dar în scădere față de trimestrul anterior.

Deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor, în pofida deteriorării balanțelor veniturilor.

Piața muncii și creditarea

Efectivul salariaților și-a încetinit descreșterea, iar rata șomajului BIM a scăzut ușor în trimestrul IV 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă, însă într-un ritm mai lent.

În decembrie 2025, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut la 6,2%, de la 6,8% în noiembrie. Ponderea creditului în lei în total credit s-a redus la 68,2%.

Piețele financiare: randamente în scădere

Cotațiile interbancare au continuat să scadă în ianuarie 2026, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minimele ultimelor 18 luni, pe fondul ameliorării percepției investitorilor privind riscul asociat economiei românești.

Cursul leu/euro a fluctuat la începutul anului, iar în raport cu dolarul SUA leul s-a depreciat inițial, pentru ca ulterior să se aprecieze în contextul slăbirii monedei americane pe piețele internaționale.

Prognoză: scădere lentă, apoi corecție abruptă în 2026

Potrivit Raportului asupra inflației – februarie 2026, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în trimestrul I 2026, urmând o nouă creștere în trimestrul II, din cauza efectelor de bază și a eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază.

O corecție descendentă abruptă este anticipată în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale șocurilor pe partea ofertei. Din semestrul I 2027, inflația este prognozată să reintre în interiorul intervalului țintei BNR.

Deficitul de cerere agregată este așteptat să se amplifice până la finele anului curent, pe fondul consolidării bugetare.

Riscuri externe și presiuni bugetare

BNR semnalează incertitudini legate de continuarea consolidării fiscale, în contextul Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.

Riscuri importante provin și din mediul extern: conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și planurile de majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele UE.

Absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este considerată esențială pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și pentru susținerea reformelor structurale.

Deciziile adoptate vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile. BNR reiterează importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a implementării reformelor structurale pentru consolidarea stabilității macroeconomice.

Banca centrală anunță că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să utilizeze instrumentele disponibile pentru a-și îndeplini obiectivul fundamental privind stabilitatea prețurilor, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.