Ce loc ocupă România la numărul de centre de date la nivel mondial

centru-de-date_94064200
Centru de date / Foto: Freepik
Statele Unite conduc detașat clasamentul mondial al centrelor de date, cu 3.960 de facilități operaționale - mai multe decât următoarele 14 țări la un loc. Europa rămâne al doilea mare pol global, iar Asia își accelerează expansiunea. În acest context, România încearcă să își consolideze poziția pe harta infrastructurii digitale, într-o competiție dominată de marile economii.

Datele provin dintr-o analiză realizată pe baza platformei Data Center Map și publicată de Visual Capitalist, care a cartografiat centrele de date operaționale la nivel global, de la huburi cloud de dimensiuni reduse până la campusuri de colocare de mari dimensiuni.

SUA, lider incontestabil al infrastructurii digitale

Cu 3.960 de centre de date incluse în setul analizat, Statele Unite reprezintă cea mai mare piață din lume în acest domeniu. Investițiile masive realizate în ultimii ani de hyperscaleri și marii furnizori de cloud explică această dominație.

Potrivit altor estimări din industrie, numărul real al centrelor de date din SUA ar putea depăși 5.000, diferențele fiind date de metodologiile de calcul și de definițiile utilizate pentru a clasifica o facilitate drept centru de date.

Această concentrare uriașă de infrastructură explică de ce o mare parte din capacitatea globală de cloud și inteligență artificială este construită și operată din SUA.

Citește și: De ce AI-ul se lovește de un zid invizibil despre care nimeni nu vorbește

Europa, al doilea pol global

Europa reprezintă a doua cea mai mare concentrare de centre de date din lume. Regatul Unit, Germania și Franța conduc clasamentul regional, fiecare cu sute de facilități.

Regatul Unit, Germania și Franța găzduiesc noduri majore de schimb de internet și huburi esențiale pentru serviciile IT și cloud furnizate la nivel continental.

Alte state europene cu amprentă solidă în domeniu sunt Olanda, Spania și Suedia, care beneficiază de poziționare strategică, infrastructură de telecomunicații dezvoltată și politici favorabile investițiilor.

Pentru România, această concentrare europeană reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Țara noastră face parte din piața unică digitală și beneficiază de conectivitate bună la nivel regional, însă diferența de scară față de marile huburi vest-europene rămâne semnificativă.

Asia accelerează, piețele emergente câștigă teren

În Asia, expansiunea este rapidă, cu China, Japonia și India în prim-plan. Creșterea cererii de servicii digitale, cloud și inteligență artificială alimentează investiții consistente în infrastructură.

Pe listă apar și economii emergente precum Indonezia, Malaysia și Coreea de Sud, în timp ce Singapore și Hong Kong „punch above their weight”, profitând de conectivitate strategică și mediu de afaceri favorabil.

România, între potențial și necesitatea investițiilor

Chiar dacă nu se află în topul global, România are câteva atuuri importante: costuri competitive, specialiști IT bine pregătiți și o poziție geografică ce permite conectarea rapidă la rețelele europene.

În contextul exploziei investițiilor în inteligență artificială și cloud, dezvoltarea unei infrastructuri solide de centre de date devine esențială pentru competitivitatea economică. Centrele de date alimentează servicii critice – de la streaming și stocare în cloud până la sisteme AI utilizate în industrie, finanțe sau administrație publică.

Pentru România, miza este dublă: atragerea de investiții străine în infrastructură digitală și dezvoltarea unui ecosistem local capabil să susțină companiile tech și procesele de digitalizare ale statului.

Într-o lume în care datele sunt noua resursă strategică, poziționarea pe harta globală a centrelor de date devine un indicator esențial al puterii economice și tehnologice. România nu este încă un jucător major, dar are șansa de a-și consolida rolul regional dacă va accelera investițiile în infrastructură digitală și energie stabilă pentru astfel de facilități.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close