Un fenomen în expansiune: conturi false care imită instituțiile statului

Într-un context digital dominat de expansiunea platformelor online și de viteza cu care circulă informația, instituțiile publice se confruntă din ce în ce mai des cu preluarea abuzivă a identității lor pe rețele sociale. ANCOM avertizează că aceste conturi false pot genera:

• dezinformări masive, prin știri fabricate sau distorsionate;

• tentative de fraudă, incluzând colectare ilegală de date personale;

• escrocherii financiare, de la donații false la „investiții miraculoase”;

• scăderea încrederii publice, prin afectarea credibilității instituțiilor.

Ghidul subliniază că principala metodă folosită în aceste campanii este imitarea identității vizuale: denumiri aproape identice, acronime modificate subtil, logo-uri copiate sau ușor alterate, domenii suspecte precum .tk, .ml sau .ga în locul domeniului oficial .gov.ro.

Pe lângă imitarea elementelor grafice, conturile false sunt identificate prin comportamente specifice: activitate intensă la ore neobișnuite, postări repetitive, număr mic de urmăritori, schimbarea recentă a numelui sau interacțiuni artificiale cu publicul.

Citește și: Australia interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Lovitură puternică pentru Big Tech

Regulamentul DSA și rolul ANCOM: statul are obligația de a combate acest tip de abuz

Ghidul explică și cadrul legal european și național care face posibilă intervenția. Conform Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA), platformele online – în special cele foarte mari (VLOPs), precum Facebook, Instagram, TikTok, X sau YouTube – sunt obligate:

• să aibă proceduri clare de raportare a conținutului ilegal;

• să acționeze rapid și proporțional în cazurile de impersonare;

• să ofere un mecanism intern de soluționare a plângerilor.

În România, ANCOM este coordonatorul serviciilor digitale, potrivit Legii nr. 50/2024. Instituția poate interveni atunci când platformele nu răspund, nu acționează adecvat sau nu respectă obligațiile impuse de DSA.

Plângerile transmise către ANCOM trebuie să includă dovezi clare: capturi de ecran ale contului fals, detalii despre raportările deja făcute către platformă, răspunsurile primite, precum și impactul asupra instituției afectate.

Cum sunt identificate conturile false: indicatori și tehnici recomandate

ANCOM detaliază o listă clară de indicatori care pot trăda un cont fals:

• Indicatori vizuali

• denumiri imitate prin caractere substituite: „Ministeru1”, „poliția0”, „goovernul”;

• adăugarea de prefixe/sufixe: „real-ministerul”, „ministerul-gov”;

• logo-uri copiate, distorsionate sau preluate fără permisiune;

• domenii web care nu aparțin instituției, inclusiv domenii gratuite sau din țări exotice.

• Indicatori comportamentali

• activitate la ore improbabile;

• explozie de postări într-un interval scurt;

• interacțiuni artificiale sau lipsa totală a dialogului autentic;

• campanii de colectare de date sau solicitări de bani.

Instituțiile sunt încurajate să folosească instrumente specializate precum reverse image search, analiza metadatelor, WHOIS pentru domenii suspecte și monitorizarea mediatică permanentă.

Raportarea conturilor false: proceduri specifice pentru fiecare platformă majoră

Un element esențial al Ghidului este lista pas cu pas pentru raportarea conturilor false, adaptată pentru:

Facebook

Instagram

X (Twitter)

LinkedIn

TikTok

ANCOM include capturi de ecran și trasee exacte, astfel încât personalul instituțiilor să poată raporta rapid și corect conturile suspecte.

Pentru Facebook, utilizatorii trebuie să acceseze secțiunea „Raportează profilul” și să indice explicit categoria „Profil fals”. Pe Instagram, opțiunea relevantă este „Pretinde că este altcineva”. La X, procedura implică completarea unui formular detaliat de autenticitate.

Prevenție: instituțiile trebuie să fie proactive și să-și securizeze identitatea online

Ghidul subliniază că prevenirea este la fel de importantă ca reacția. Printre măsurile recomandate se află:

• configurarea alertelor Google cu numele instituției;

• monitorizarea permanentă a menționărilor pe platformele sociale;

• solicitarea verificării conturilor (bifă albastră, badge oficial);

• publicarea listelor cu conturi oficiale pe site-ul instituției;

• implementarea unor proceduri interne clare de gestionare a identității digitale.

ANCOM insistă și asupra pregătirii personalului, care trebuie să știe să identifice rapid atacurile de impersonare și să folosească instrumentele de monitorizare.

Cooperare interinstituțională: o condiție pentru protejarea comunicării publice

În final, ANCOM recomandă consolidarea cooperării între instituții pentru:

• schimb de informații;

• distribuirea reciprocă a mesajelor de avertizare;

• alerte privind conturile suspecte;

• coordonarea comunicărilor în caz de incidente cu impact național.

Potrivit documentului, doar printr-o rețea de colaborare pot fi prevenite atacurile coordonate care pot afecta ordinea publică sau chiar securitatea națională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.