Rețelele sociale ar putea fi obligate să introducă un „mod pentru tineri”, prin care reclamele personalizate să fie dezactivate, iar funcțiile concepute pentru a-i determina pe utilizatori să petreacă mai mult timp online să fie limitate. Măsurile fac parte dintr-un raport adoptat marți de Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European.
Documentul privind impactul rețelelor sociale și al mediului online asupra tinerilor a fost aprobat cu 17 voturi pentru, trei împotrivă și patru abțineri. Raportul nu reprezintă încă o legislație obligatorie, urmând să fie supus votului întregului Parlament European în sesiunea plenară din 14-17 septembrie 2026.
Eurodeputații susțin că mediul online trebuie organizat pe baza principiilor „siguranță în mod implicit” și „protejarea vieții private încă din faza de proiectare”. Serviciile digitale ar trebui, de asemenea, adaptate vârstei utilizatorilor, iar modul de funcționare a algoritmilor ar trebui să devină mai transparent.
Raportul cere interzicerea celor mai nocive practici care creează dependență și introducerea unor măsuri de protecție pentru sistemele de recomandare. Aceste sisteme stabilesc ce videoclipuri, postări sau reclame apar în fluxurile utilizatorilor.
Comisia Europeană este îndemnată să analizeze inclusiv introducerea răspunderii personale în cazul încălcării grave și repetate a obligațiilor privind protejarea minorilor.
„Responsabilitatea pentru siguranța copiilor și adolescenților trebuie să revină, înainte de toate, celor care proiectează și administrează platformele digitale”, a declarat raportorul Sandro Ruotolo.
Acesta a comparat obligațiile platformelor cu cele ale producătorilor auto.
„Nu le cerem copiilor să proiecteze centurile de siguranță și nu le cerem părinților să instaleze airbaguri. Producătorii au obligația de a garanta siguranța produselor lor. Același principiu trebuie aplicat platformelor digitale”, a arătat eurodeputatul.
Una dintre principalele propuneri este introducerea unui „mod pentru tineri” pe platformele online. Odată activat, acesta ar trebui să dezactiveze publicitatea țintită și să limiteze funcțiile care favorizează utilizarea compulsivă.
Eurodeputații atrag atenția că algoritmii netransparenți și sistemele de moderare fac dificilă înțelegerea motivelor pentru care un anumit conținut este recomandat, ascuns sau eliminat.
Platformele ar trebui să explice mai clar modul în care funcționează algoritmii și să ofere o vizibilitate mai mare conținutului de încredere, adecvat vârstei și furnizat de organizații media profesioniste.
Raportul solicită elaborarea unui cod european de conduită pentru influenceri și introducerea unei definiții unitare a activităților de „influencer marketing”.
Eurodeputații consideră că influencerii au un rol tot mai important în formarea percepțiilor, aspirațiilor și atitudinilor sociale ale copiilor și tinerilor.
O atenție specială ar urma să fie acordată fenomenului „kidfluencing”, în care copiii sunt transformați în influenceri și utilizați în activități comerciale, dar și practicii denumite „sharenting”, prin care părinții publică în mod constant fotografii, imagini și informații despre viața copiilor lor.
Minorii trebuie protejați împotriva exploatării comerciale și a expunerii digitale excesive, arată raportul.
Eurodeputații cer și standarde etice obligatorii pentru aplicațiile de tip „AI companion”, care simulează prietenii sau relații personale cu utilizatorii.
Aceste aplicații nu ar trebui să poată exploata vulnerabilitatea emoțională a minorilor sau să îi manipuleze pentru a petrece mai mult timp în cadrul serviciului ori pentru a face anumite achiziții.
De asemenea, furnizorii de sisteme de inteligență artificială ar trebui să ofere informații mai clare despre seturile de date și materialele folosite pentru antrenarea modelelor și să introducă măsuri speciale de protecție a copiilor.
Platformele ar urma să ia măsuri împotriva proliferării conținutului generat de inteligența artificială care imită jurnaliști, organizații media, companii sau persoane publice.
Așa-numitele „celebrity scams”, în care imaginea unei vedete este folosită pentru promovarea unor investiții sau produse frauduloase, ar trebui clasificate de Comisia Europeană drept risc sistemic. Eurodeputații solicită și intensificarea investigațiilor desfășurate în baza Regulamentului privind serviciile digitale.
Raportul cere, totodată, interzicerea explicită a sistemelor de inteligență artificială utilizate pentru generarea sau modificarea unor imagini și înregistrări video sexuale realiste cu persoane identificabile, fără acordul acestora.
Interdicția ar trebui să includă și materialele sintetice care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Statele membre ar trebui să colecteze date comparabile despre obiceiurile digitale ale copiilor, accesul acestora la educație și eficiența măsurilor de protecție.
Monitorizarea ar urma să includă modul în care sunt aplicate restricțiile de vârstă, sistemele de verificare a vârstei și setările de siguranță.
Comisia Europeană trebuie să asigure și coerența dintre principalele acte legislative europene, printre care Regulamentul general privind protecția datelor, Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind inteligența artificială și viitorul Regulament privind echitatea digitală.
Potrivit datelor prezentate de Parlamentul European, 97% dintre tinerii din Uniunea Europeană utilizau zilnic internetul în 2024, iar peste 80% foloseau zilnic rețelele sociale. Copiii și tinerii cu vârste între 9 și 16 ani petrec, în medie, aproximativ trei ore pe zi online, timpul alocat rețelelor sociale fiind de peste două ori mai mare decât în 2010.
