Sam Altman recunoaște problema care lovește industria AI: costurile au explodat

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a vorbit despre una dintre cele mai sensibile probleme ale industriei AI în 2026: explozia costurilor generate de folosirea modelelor de inteligență artificială. Potrivit Business Insider, cel mai mare consumator de tokenuri din interiorul OpenAI ajunge la aproximativ 100 de miliarde de tokenuri pe lună, dar, surprinzător, nu este liderul mondial. Cineva din afara companiei consumă și mai mult.

Cât de repede a explodat consumul de AI

Industria inteligenței artificiale a intrat într-o etapă în care nu doar performanța modelelor contează, ci și factura generată de folosirea lor. Sam Altman a oferit, în cadrul unui eveniment dedicat clienților enterprise, o imagine rară asupra dimensiunii reale a consumului de tokenuri din interiorul OpenAI.

Potrivit Business Insider, Altman a spus că, în urmă cu șase ani și jumătate, cel mai mare consumator de tokenuri de la OpenAI utiliza aproximativ 100.000 de tokenuri pe lună. La acel moment, a explicat el, acea persoană era „foarte probabil” liderul mondial la consumul de tokenuri.

Între timp, scara s-a schimbat radical. Același volum, care părea enorm la începuturile dezvoltării comerciale a inteligenței artificiale generative, ar reprezenta astăzi, potrivit lui Altman, un consum mediu pe cap de utilizator la nivel global.

Saltul este spectaculos: de la 100.000 de tokenuri pe lună, OpenAI a ajuns să aibă un consumator intern care folosește aproximativ 100 de miliarde de tokenuri lunar. Cu alte cuvinte, în doar câțiva ani, ceea ce era considerat vârful absolut al utilizării a devenit aproape banal în ecosistemul AI.

Cel mai mare consumator nu este, însă, din OpenAI

Partea surprinzătoare a declarației lui Sam Altman este că nici măcar acest consum uriaș nu reprezintă recordul mondial. CEO-ul OpenAI a spus că firma a identificat o persoană din afara companiei care consumă mai multe tokenuri decât liderul intern al OpenAI.

Altman a descris situația ca pe o „jenă personală”, într-un ton care arată cât de importantă a devenit, în cultura OpenAI, măsurarea și compararea consumului de tokenuri.

Business Insider notează că OpenAI are o cultură internă în care consumul de tokenuri este urmărit atent, iar angajații sunt cunoscuți pentru folosirea intensivă a modelelor AI. Compania ar avea chiar un clasament intern al consumului de tokenuri, iar unii angajați se laudă pe X cu volumele uriașe pe care le utilizează.

Un exemplu devenit cunoscut este cel al lui Peter Steinberger, creatorul OpenClaw, care a publicat la un moment dat o captură de ecran ce arăta un consum de 603 miliarde de tokenuri în 30 de zile, echivalentul a 1,3 milioane de dolari. The New York Times a relatat, de asemenea, că un angajat OpenAI ar fi consumat 210 miliarde de tokenuri într-o singură săptămână.

Aceste cifre arată că discuția despre AI nu mai este doar una despre inovație, productivitate și automatizare. Devine tot mai mult o discuție despre costuri, eficiență și sustenabilitatea economică a utilizării modelelor la scară mare.

Tokenurile, noua unitate de măsură a costurilor AI

În limbajul industriei AI, tokenurile sunt unitățile de bază procesate de modelele de inteligență artificială. Ele pot reprezenta fragmente de cuvinte, cuvinte întregi sau semne de punctuație, în funcție de limbă și de modelul folosit. Cu cât un utilizator trimite cereri mai lungi, primește răspunsuri mai complexe sau rulează procese automate la scară mare, cu atât consumul de tokenuri crește.

Pentru utilizatorii obișnuiți, tokenurile sunt aproape invizibile. Pentru companii, însă, ele devin rapid echivalentul unei facturi lunare foarte mari. Fiecare interogare, fiecare analiză, fiecare agent AI care rulează în fundal consumă resurse de calcul, iar aceste resurse costă.

De aceea, declarațiile lui Altman vin într-un moment în care marile companii încep să se uite mult mai atent la bugetele alocate inteligenței artificiale. Entuziasmul inițial, în care companiile testau masiv aplicații AI fără să pună neapărat problema costului, începe să fie înlocuit de calcule mai stricte.

Altman a făcut referire chiar la o glumă devenită populară în mediul corporatist: „Compania mea a cheltuit întregul buget pe 2026 în primul trimestru, poți face asta mai eficient?”. Gluma surprinde, de fapt, o problemă reală. În multe organizații, AI-ul a trecut de la experiment la infrastructură de lucru, iar costurile au crescut pe măsură.

Companiile încep să pună frână cheltuielilor cu AI

Business Insider arată că, în timp ce OpenAI pare să încurajeze folosirea intensă a modelelor, alte companii au început să limiteze consumul. Amazon, de exemplu, ar fi renunțat la propriul clasament al consumului de tokenuri, iar Uber ar fi introdus plafoane după ce directorul operațional al companiei a afirmat că aceste cheltuieli devin tot mai greu de justificat.

Această schimbare de ton este importantă pentru întreaga industrie. În ultimii ani, inteligența artificială a fost promovată ca o tehnologie capabilă să schimbe radical modul în care companiile lucrează, reducând costuri și crescând productivitatea. Dar, pe măsură ce utilizarea se extinde, apare o întrebare incomodă: cât costă, de fapt, această eficiență?

Pentru OpenAI și alte companii care furnizează modele AI, presiunea este dublă. Pe de o parte, trebuie să dezvolte modele tot mai performante, capabile să răspundă cererii tot mai mari. Pe de altă parte, trebuie să reducă prețul de utilizare sau să livreze mai multă valoare pentru același cost.

Altman a recunoscut că OpenAI continuă să lucreze la îmbunătățirea modelelor și la găsirea unor modalități prin care clienții să primească „mai multă valoare pentru mai puțini bani”. Aceasta devine, practic, una dintre mizele principale ale următoarei etape din cursa AI.

De la entuziasm la nota de plată

Una dintre cele mai interesante observații ale lui Sam Altman este legată de schimbarea rapidă a percepției în rândul clienților. Potrivit acestuia, la începutul anului 2026, problema costurilor „nu apărea niciodată” în discuții. Clienții erau mulțumiți de sumele pe care le cheltuiau pentru AI.

Acum, însă, costurile au devenit „o problemă uriașă”, a spus Altman.

Această schimbare spune mult despre maturizarea pieței. În faza de început, companiile au vrut să testeze cât mai multe instrumente AI, să integreze chatboți, să automatizeze procese, să folosească modele pentru analiză de date, programare, documentare, customer support sau generare de conținut. În faza actuală, însă, managerii financiari încep să întrebe cât din aceste cheltuieli produce valoare reală.

Pentru investitori, subiectul este la fel de important. Valoarea uriașă atribuită companiilor AI se bazează pe ideea că tehnologia va fi adoptată masiv și va genera venituri consistente. Dar dacă utilizatorii mari încep să limiteze consumul din cauza costurilor, modelele de business ale furnizorilor AI vor fi puse sub presiune.

Problema ascunsă din spatele boomului AI

Declarațiile lui Altman arată că boomul AI are și o parte mai puțin spectaculoasă: consum uriaș de resurse, facturi mari și nevoia de eficientizare rapidă. Tokenurile au devenit nu doar o măsură tehnică, ci și un indicator economic.

Pentru OpenAI, faptul că un utilizator extern depășește consumul celui mai mare utilizator intern poate fi o dovadă a succesului comercial. În același timp, este și un semnal de avertizare. Dacă AI-ul devine indispensabil în companii, dar prea scump pentru a fi folosit fără limite, următoarea bătălie nu va fi doar pentru cele mai inteligente modele, ci pentru cele mai eficiente.

Într-o industrie obișnuită să vorbească despre modele mai rapide, mai mari și mai capabile, întrebarea care începe să conteze tot mai mult este mult mai pragmatică: cine poate oferi aceeași performanță cu un consum mai mic?