DNSC avertizează: Escrocii folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru a păcăli victimele

Datele dezvăluite în cadrul ING Safe Talks relevă faptul că, în primele şase luni din acest an, fraudele de tip vishing sunt urmate de cele phishing (14%) şi de cele prin SMS (smishing), cu 13% din total.

Potrivit unui comunicat de presă al DNSC, în intervalul analizat, la nivelul tuturor structurilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române (care au în competenţă investigarea infracţiunilor informatice şi împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale.

La finalul lunii iunie, la nivel naţional, rămăseseră în curs de soluţionare aproximativ 72.000 de dosare, după ce, la 1 ianuarie 2026, existau înregistrate 67.000 de dosare, conform reprezentanţilor Direcţiei de Investigaţii Criminale, Poliţia Română.

"Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenţi la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoţia, urgenţa, urmată de solicitarea de date. Iniţiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliţia Română, societatea civilă şi presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii şi poveşti folosite în tentativele de fraudă, sunt esenţiale - prevenţia rămâne la fel de importantă ca reacţia în faţa atacurilor cibernetice", a declarat Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare, Marketing şi Media, din cadrul DNSC.

În cadrul evenimentului de specialitate a fost lansat şi primul studiu naţional privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, din care a reieşit faptul că şase din zece persoane din această categorie spun că au experimentat cel puţin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situaţie.

Totodată, persoanele în vârstă cunosc, în medie, şapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în studiu: 66% dintre respondenţi spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituţii (spoofing şi metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă.

De asemenea, phising-ul, adică trimiterea linkurilor frauduloase către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziţia a doua (63%), iar la mică distanţă se află ofertele pentru produse sau servicii la preţuri nerealist de mici şi mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%).

În acelaşi timp, peste jumătate dintre respondenţi spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum şi de investiţiile false şi promisiunile financiare nerealiste (56%).

Conform cercetării, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacţioneze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Astfel, şapte din zece respondenţi (69%) au apelat la Poliţie sau alte autorităţi, 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul, 36% au verificat informaţiile înainte de a reacţiona, iar unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul. Doar 11% dintre respondenţi recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.

În acest context, specialiştii DNSC recomandă utilizatorilor să nu acceseze niciodată linkuri sau ataşamente provenite din surse necunoscute, să nu instaleze aplicaţii la solicitarea unor presupuşi agenţi de investitii, prin care să le oferiţi control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer, să contacteze banca în cazul în care este nevoie de ajutor în efectuarea unei operaţiuni, să se asigure că nu se află pe un site-clonă, care arată similar cu cel oficial.