O scădere a investițiilor sau a profiturilor așteptate din inteligența artificială ar putea declanșa vânzări de active și turbulențe care să depășească sectorul tehnologic, avertizează Fondul Monetar Internațional. Riscul vine într-un moment în care companiile mari de tehnologie se împrumută tot mai mult pentru a construi centre de date și infrastructură AI, iar piețele depind de așteptări ridicate privind câștigurile viitoare.
Avertismentul apare în Raportul FMI asupra stabilității financiare globale, publicat marți, 13 octombrie, în timpul reuniunilor FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok. Fondul nu spune că bula AI se sparge acum și nici că o criză este inevitabilă. Analizează un scenariu de risc: dacă investițile sau profiturile din AI dezamăgesc, vulnerabilitățile existente în piețele financiare ar putea amplifica șocul.
„O corecție a pieței AI va afecta economia reală”, a declarat Athanasios Vamvakidis, reprezentant al departamentului FMI pentru piețe monetare și de capital, citat de Reuters. În raport, Fondul spune că o corecție ar putea afecta averea investitorilor și investițiile companiilor, cu efecte care s-ar putea transmite și către alte piețe.
Un indicator al schimbării este ponderea companiilor „hyperscaler” – giganți tehnologici care operează servicii cloud și centre de date la scară foarte mare – în emisiunile globale de obligațiuni cu rating investment grade. Potrivit Reuters, acestea au ajuns la 10%, de la mai puțin de 1% în 2024.
Companiile se bazează pe finanțare prin datorie pentru a susține investițiile în centre de date, cipuri și alte echipamente. Dacă veniturile generate de AI cresc mai lent decât se așteaptă piețele, iar investițiile nu aduc randamentul anticipat, unele companii s-ar putea confrunta cu presiuni mai mari pentru plata și refinanțarea datoriilor.
FMI avertizează că îndatorarea și folosirea instrumentelor financiare cu efect de levier pot amplifica o scădere. Investitorii care au cumpărat active împrumutându-se ar putea fi obligați să le vândă dacă valoarea acestora scade sau dacă li se cer garanții suplimentare. Vânzările forțate pot împinge prețurile și mai jos și pot crește volatilitatea.
Într-un test de stres care ia în calcul șocuri legate de încetinirea AI și vulnerabilități de pe piața obligațiunilor, băncile care însumează 22% din activele bancare globale au fost încadrate în categoria celor cu niveluri slabe ale capitalului. În testarea din 2025, ponderea era de 18%, potrivit Reuters.
Cifra descrie rezultatul unui scenariu ipotetic, nu situația actuală a tuturor acestor bănci și nici o estimare că ele vor intra în dificultate. FMI a transmis că sistemul bancar rămâne rezilient în testul sever, dar că există instituții mai vulnerabile, iar riscurile din afara sistemului bancar – inclusiv cele asociate fondurilor și altor investitori – pot amplifica șocurile.
Raportul arată și că o corecție AI nu este singurul risc urmărit de FMI. Creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale și atacurile cibernetice majore se numără printre posibilii factori care ar putea declanșa tensiuni. Aceste riscuri pot deveni mai greu de gestionat dacă se manifestă în același timp sau se suprapun peste vulnerabilități deja existente.
Pentru românii care investesc direct în acțiuni sau în ETF-uri, primul canal ar putea fi scăderea valorii fondurilor cu expunere importantă la companii americane de tehnologie, cipuri sau centre de date. Un ETF care urmărește un indice global ori american poate avea în portofoliu astfel de companii, dar efectul depinde de componența concretă a fondului și de ponderea fiecărei companii. Nu toate ETF-urile disponibile investitorilor din România au aceeași expunere.
Pe piața obligațiunilor, o scădere a prețului titlurilor emise de companii din tehnologie ar putea afecta fondurile care le dețin. În general, când investitorii cer randamente mai mari pentru a împrumuta o companie, prețul obligațiunilor deja emise pote scădea. Dacă, în plus, apar îndoieli privind capacitatea emitentului de a-și achita datoriile, pierderile pot fi mai mari.
Fondurile de pensii pot resimți indirect o corecție prin acțiunile, obligațiunile și fondurile de investiții din portofolii. Amploarea unui eventual efect depinde de investițiile fiecărui fond și de evoluția celorlalte active. Avertismentul FMI nu înseamnă că economiile din Pilonul II sunt investite direct în companii AI sau că ar urma automat să scadă pensiile.
Un alt canal posibil este costul finanțării pentru state și companii. Dacă investitorii devin mai prudenți și cer randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni, împrumuturile se pot scumpi. Pentru România, o creștere a costurilor de finanțare nu ar fi o consecință automată a unei corecții AI: ar depinde și de evoluția dobânzilor internaționale, de percepția asupra riscului țării și de situația bugetară internă.
Prin urmare, avertismentul FMI descrie o posibilă cale de transmitere a șocului, nu o prognoză că economiile românilor vor pierde bani. Riscul ar deveni mai amlu dacă așteptările privind AI s-ar reduce brusc, dacă îndatorarea ar forța vânzări de active și dacă tensiunile s-ar extinde simultan pe piețele de acțiuni, obligațiuni și credit.
