Proiectul care permite fondurilor de pensii private să investească în companii din industria de apărare a trecut tacit de Senat pe 10 octombrie, după expirarea termenului de dezbatere. Nota privind adoptarea tacită se află pe ordinea de zi a plenului din 12 octombrie, iar inițiativa urmează să fie trimisă Camerei Deputaților, care este for decizional.
Propunerea legislativă L405/2026 completează Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Textul ar permite investiții în valori mobiliare emise de societăți care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în activități cu dublă utilizare, civilă și militară.
Pilonul II administra active de 246,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie 2026, potrivit datelor ASF. Proiectul nu stabilește însă un procent sau o sumă care să fie investită în industria de apărare. El ar permite administratorilor să ia în calcul acest sector în deciziile lor de investiții, în limitele și cu respectarea regulilor aplicabile fondurilor de pensii.
Așadar, adoptarea proiectului nu ar însemna că o parte fixă din banii participanților este direcționată automat către producătorii de armament. Administratorii ar decide dacă investesc și în ce companii, în funcție de criterii precum riscul, diversificarea portofoliului și lichiditatea instrumentelor financiare, precum și de obligația de a proteja interesele participanților.
Propunerea interzice explicit investițiile în valori mobiliare emise de societăți implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, distribuția sau comercializarea armelor interzise prin tratate și convenții internaționale la care România este parte. Sunt menționate minele antipersonal, munițiile cu dispersie și armele chimice și biologice, precum și alte categorii de arme controversate.
Printre companiile românești listate la Bursa de Valori București care au activități în domenii de apărare sau aeronautică se numără Aerostar Bacău și IAR Brașov. Aerostar produce componente pentru sectorul militar și furnizează servicii pentru aeronave militare, iar acțiunile companiei sunt tranzacționate la BVB. IAR Brașov este, de asemenea, listată la bursă.
Menționarea lor nu înseamnă că fondurile de pensii vor investi în aceste companii sau că ele ar fi automat eligibile. Administratorii ar trebui să analizeze fiecare emitent și instrument financiar în parte, în funcție de regulile prudențiale și limitele de diversificare. Proiectul nu introduce o listă de companii aprobate și nici nu prevede obligația de a cumpăra acțiuni din industria de apărare.
Inițiativa mai prevede că ASF ar avea 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a modifica și completa reglementările secundare privind investițiile și evaluarea activelor fondurilor de pensii private.
Totodată, proiectul ar interzice ASF să instituie, prin norme, interdicții generale care restrâng investițiile în instrumentele permise expres de lege doar pe baza obiectului de activitate al emitentului, cu excepția interdicțiilor stabilite explicit în lege.
Inițiatorii susțin că modificarea ar putea lărgi opțiunile de investiții ale fondurilor și ar putea facilita finanțarea pe termen lung a unor sectoare considerate strategice. În expunerea de motive, ei invocă și activitățile cu dublă utilizare, precum cele din aeronautică, comunicații și securitate cibernetică.
Proiectul a trecut de prima Cameră prin adoptare tacită, ceea ce înseamnă că nu a fost adoptat în urma unui vot asupra fondului său în plenul Senatului. Pentru a deveni lege, inițiativa trebuie să fie dezbătută și votată de Camera Deputaților, apoi să parcurgă procedurile de promulgare și publicare.
