De la 29 miliarde euro la 14–15 miliarde absorbite

Potrivit lui Peiu, configurația inițială a PNRR prevedea aproximativ 14 miliarde euro granturi și 15 miliarde euro împrumuturi. Ulterior, structura s-a modificat, iar suma totală disponibilă a scăzut, ajungând la aproximativ 21 miliarde euro.

Din această sumă, România ar fi absorbit până acum aproximativ jumătate, iar perspectivele pentru restul perioadei sunt limitate, în condițiile în care multe proiecte sunt întârziate sau nu au ajuns într-un stadiu avansat de implementare.

„Am plecat de la 29 de miliarde, am ajuns la 21 și probabil vom încheia pe la 14–15 miliarde”, a spus Peiu, sugerând că o parte consistentă a fondurilor ar putea rămâne necheltuite.

Citește și: Reforma pensiilor speciale nu reduce deficitul în 2025. Petrișor Peiu explică de ce

Proiecte nerealiste: trenuri cu hidrogen și metroul din Cluj

Economistul a criticat includerea în PNRR a unor proiecte pe care le consideră nerealiste încă din faza de concepție.

Un exemplu invocat este achiziția de trenuri cu hidrogen, într-un moment în care tehnologia era abia la stadiu experimental în Europa, iar România nu dispunea de infrastructura necesară pentru producerea și alimentarea cu hidrogen.

În opinia sa, în locul unor astfel de proiecte, ar fi fost mai eficientă electrificarea unor linii de cale ferată cu trafic intens, precum București–Pitești sau București–Iași, investiții cu impact direct și rapid asupra economiei.

Un alt exemplu este metroul din Cluj, proiect inclus în PNRR, dar care, potrivit lui Peiu, nu avea șanse realiste să fie finalizat în termenul asumat. „Vreau să-l facă până la 31 august 2026, dar nici măcar nu a început efectiv”, a afirmat acesta.

Timpul se scurge până la 31 august 2026

Data de 31 august 2026 reprezintă termenul-limită pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, iar presiunea pe administrație este tot mai mare.

În lipsa unor progrese accelerate, România riscă să piardă fonduri importante, în condițiile în care programul este unul temporar, legat de perioada post-pandemie și de calendarul european de redresare.

Peiu a subliniat că PNRR este un parcurs desenat chiar de autoritățile române și că responsabilitatea pentru selecția proiectelor și pentru implementare aparține guvernelor succesive. În opinia sa, includerea unor proiecte greu realizabile a consumat timp și resurse administrative care ar fi putut fi direcționate către investiții mai simple și cu impact economic imediat.

Pe fondul presiunilor privind deficitul bugetar și datoria publică, rata de absorbție a fondurilor europene rămâne un indicator esențial pentru stabilitatea macroeconomică a României. Un nivel redus al utilizării banilor din PNRR ar însemna nu doar pierderea unor resurse financiare, ci și ratări în modernizarea infrastructurii și în creșterea competitivității economiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.